Colesterolul, inflamația și îmbătrânirea: Dr. Amy Morgan explică viitorul medicinei bazate pe simulări matematice

La Congresul Internațional de Longevitate desfășurat la București, sub egida Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, cercetătoarea Dr. Amy Morgan, de la University of Salford (Marea Britanie), a prezentat o direcție revoluționară în medicina modernă: folosirea modelelor matematice pentru a înțelege și prezice procesele de îmbătrânire ale organismului.

Amy Morgan, cercetător în biochimie și modelare sistemică, studiază felul în care inflamația și colesterolul afectează îmbătrânirea celulară și modul în care aceste procese pot fi simulate pe calculator pentru a anticipa evoluția bolilor cronice. „Putem vedea cum îmbătrânește organismul, cum se degradează sistemele metabolice și cum putem interveni preventiv, nu doar curativ. Este o schimbare de paradigmă în medicină”, a explicat cercetătoarea britanică, aflată pentru prima dată la București.

În prezentarea sa, Amy Morgan a demontat una dintre cele mai vechi prejudecăți nutriționale: ideea că colesterolul alimentar este principalul vinovat pentru bolile cardiovasculare. „Nu colesterolul din mâncare e problema, ci grăsimile saturate și procesele inflamatorii care apar în organism. Ele determină modul în care colesterolul se acumulează și devine periculos. De fapt, inflamația este cheia îmbătrânirii accelerate”, a spus cercetătoarea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vârsta biologică vs. anii din buletin. Congresul Internaţional de Longevitate răspunde la întrebări care îi frâmântă pe Putin şi Xi Jinping

Alte articole

Tratamentul care întoarce ceasul biologic. Cercetătorul de la Harvard, Patrick Paine, aduce la București o inovație istorică

Putem afla cât de repede îmbătrânește organismul nostru? Răspunsurile cercetătorilor mondiali, la București, la Congresul Internațional de Longevitate

Echipa sa de la University of Salford lucrează la modele computerizate care simulează reacțiile chimice și moleculare din corpul uman. Aceste modele integrează mii de valori biologice, de la lipide și enzime până la markeri inflamatori, și creează o „hartă a îmbătrânirii”. Pe baza ei, medicii pot estima nu doar vârsta biologică a pacientului, ci și ce organe sau sisteme sunt cele mai vulnerabile în timp.

„Matematica ne ajută să anticipăm cum se schimbă organismul cu vârsta. Dacă putem vedea că inflamația crește și colesterolul rău se acumulează mai rapid, putem interveni înainte ca boala să apară. Este o medicină bazată pe predicție, nu pe reacție”, a explicat dr. Morgan.

Primul Congres Internațional de Longevitate în România: experți din 5 țări vin la București să discute cum trăim mai mult și mai sănătos

Această abordare, cunoscută sub numele de „systems biology”, este deja folosită în unele centre medicale din Marea Britanie și ar putea deveni, în următorii ani, baza medicinei personalizate. În locul tratamentelor generale, pacienții ar putea primi recomandări specifice, în funcție de modul în care organismul lor „îmbătrânește” la nivel molecular.

Prezentarea Dr. Amy Morgan a atras atenția participanților la echilibrul dintre știință și aplicabilitate. În cadrul Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, specialista britanică a arătat că știința longevității nu este o promisiune abstractă, ci o realitate construită pe baze exacte.

Evenimentul, desfășurat în parteneriat cu International Longevity Alliance, a reunit zece experți internaționali din SUA, Marea Britanie, Suedia, Israel și Germania, confirmând că România intră oficial pe harta globală a cercetării în domeniul longevității și medicinei personalizate.