Din cadrul Comisiei mai fac parte senatorul PSD Marian Pavel şi deputaţii Marius Mărgărit, Eugen Neaţă, Alexandru Bălănescu, Laura Moagher şi Liviu Pleşoianu. Din partea PNL fac parte deputatul Nicolae Neagu şi senatorul Daniel Fenechiu, USR va fi reprezentat de deputatul Bogdan Rodeanu, UDMR de deputatul Apjok Norbert, iar PMP de deputatul Adrian Todoran.

Preşedintele Comisie de anchetă a Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), senatorul PSD Daniel Butunoi, a declarat, marţi, la finalul primei şedinţe, că el va avea grijă ca „toată activitatea acestei Comisii să se desfăşoare în limitele stabilite de plenurile renuite”.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Cristian Popescu Piedone, după retragerea lui Cîrstoiu: „Firea ...

Cătălin Cîrstoiu după ce a fost retras de coaliție: ”Nu ...

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aporbat pe 20 februarie, cu 225 de voturi „pentru” şi 106 voturi „împotrivă”, înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetare a activităţii Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP).

Obiectivele acestei comisii sunt următoarele: identificarea procedurilor stabilite pentru respectarea ordinelor pe unitate, a regulamentelor militare, precum şi modalitatea de comunicare a odrinelor de serviciu; determinarea implicării directorului SPP în influenţarea unordecizii politice sau în planuul politic; verificarea unei eventuale modalităţi de implicare a SPP în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare de către directorul instituţiei, domnul Pahonţu Lucian-Severin; verificarea rapoartelor de activitate ale directorului SPP din ultimii cinci ani; identificarea protocoalelor încheiate cu alte instituţii, a regulilor de relaţionare cu acestea precum şi verificarea respectării cadrului legal de acţiuni prevăzute în aceste colaborări; verificarea modului şi a criteriilor în care au fost desemnaţi ofiţerii de protecţie a demnitarilor; identifarea numărului de mandate de supraveghere video-audio solictate în vbaza art 14, lit d din legea 191/1998, precum şi verificarea respectării cadrului legal.

Alte obiective sunt identificarea numărului de mandate efectiv obţinute de la procuror; determinarea numărului de acte de constatare întocmite în baza legii 191 care au fost folosite ca mijloace de probă în cauze aflate în stadiul de cercetare penală sau în faţa instanţelor judecătoreşti; verificarea procedurii activităţii proprii de apărare a secretului de stat şi de prevenire a scurgerii de date sau de informaţii; existenţa unor verificări în ultimii cinci ani referitoare la achiziţii publice şi la fondul operativ, din partea Curţii de Conturi sau a altor instituţii; verificarea modalităţii de gestionare a informaţiilor menţionate în rapoartele ofiţerilor de protecţie a demnitarilor care nu se încadrează în obligaţiile prevăzute pentru elaborarea rapoartelor conform legii 191.