Comisia Europeană critică politicile economice ale României şi reforma din justiţie. Reacţia MAE

„Astăzi, facem un pas înainte pentru a depăşi efectele crizei, în contextul în care Franţa iese din Procedura pentru deficit excesiv, după nouă ani. Pentru prima dată de la crearea monedei unice, toate ţările din zona euro au un deficit sub 3% din PIB în 2018. A fost nevoie de ani de politici fiscale responsabile pentru a aduce ţările Uniunii Europene în acest punct şi trebuie să ne asigurăm că responsabilitatea rămâne elementul principal şi în viitor. De aceea, adresăm un mesaj puternic Ungariei şi României să ia măsuri anul acesta şi anul viitor pentru a corecta devierea semnificativă de la ţintele fiscale. Prevenirea este mai bună decât tratamentul, iar momentul pentru prevenirea apariţiei unor probleme grave este acum, când economia este puternică”, a declarat miercuri Pierre Moscovici, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, pentru Taxe şi Vămi.

„Planificarea bugetară a României de obicei ignoră prevederile cadrului fiscal, în pofida necesităţii politicilor fiscale responsabile”, se arată în raportul de evaluare al Comisiei Europene adresat Consiliului UE privind Programul naţional de reforme destinat României.

În cazul României, care face deja obiectul unei proceduri de abatere semnificativă, Comisia recomandă Consiliului să adopte o decizie cu privire la măsurile ineficiente şi o recomandare pentru adoptarea de măsuri în 2018 şi 2019 pentru a corecta abaterea semnificativă.

„Pentru România, care este deja supusă unei proceduri de deviere semnificativă, Comisia recomandă Consiliului UE să emită o decizie privind faptul că nu a luat măsuri eficiente și o recomandare de a lua măsuri în 2018 și 2019 pentru a corecta abaterea semnificativă”, se mai arată în comunicat. 

Alte articole

Nunţi şi majorate sărbătorite în secţia de votare. Românii votează în ultima zi de scrutin din diaspora

Uniunea Europeană a adoptat miercuri primele măsuri de ripostă la tarifele vamale introduse de Donald Trump

„Evoluţiile din ultimul an au generat dubii ample privind ireversibilitatea şi sustenabilitatea progreselor substanţiale înregistrate de România în reformarea sistemului judiciar şi în combaterea corupţiei la nivel înalt. Independenţa justiţiei este supusă provocărilor şi există presiuni asupra instituţiilor judiciare şi asupra sistemului instituţional de combatere a corupţiei, în timp ce progresele în problemele rămase sunt obstrucţionate”, subliniază Comisia Europeană. 

„Licitaţiile publice eficiente şi transparente rămân esenţiale pentru abordarea principalelor probleme politice din România, inclusiv a cheltuielilor eficiente în sectorul public, a combaterii corupţiei, stimulării inovaţiilor şi a creşterii economice sustenabile şi integrante”, precizează Comisia Europeană, constatând că, din cauza „calităţii deficitare a infrastructurii, inclusiv a transporturilor, colectării deşeurilor şi apelor uzate, perspectivele de creştere economică sunt limitate”.

Reacţia MAE: România, fără dezechilibre macroeconomice

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, miercuri, în contextul în care Comisia Europeană a îndemnat România să adopte măsuri pentru corectarea deficitului bugetar, că raportul de ţară încadrează ţara noastră în categoria statelor membre fără dezechilibre macroeconomice.

„Comisia Europeană a adresat în acest an României trei recomandări specifice de ţară care vizează politica fiscal-bugetară (1), ocuparea, sănătatea, educaţia (2) şi administraţia publică (3). Numărul recomandărilor adresate României a variat, de la opt în 2013 la trei, în 2018, Comisia Europeană remarcând că România a înregistrat progrese pentru 68% dintre recomandările adresate în ultimii cinci ani”, se arată în comunicatul MAE.

Ministerul Afacerilor Externe mai susţine că raportul de ţară 2018 încadrează România în categoria „statelor membre fără dezechilibre macroeconomice, motiv pentru care acesta nu conţine un bilanţ aprofundat”. Pentru anul 2018, Comisia a elaborat bilanţuri aprofundate pentru 12 state membre şi anume Franţa, Germania, Olanda, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda, Italia, Portugalia, Slovenia, Spania şi Suedia.

„În perioada imediat următoare, propunerile de recomandări prezentate de Comisia Europeană vor face obiectul unei analize amănunţite la nivelul ministerelor responsabile de domeniile vizate de recomandări, astfel încât să fie identificate măsurile concrete de punere în aplicare”, se mai arată în comunicatul MAE.