Condiția impusă de angajatori pentru femeile din Italia care vor să se angajeze în farmacii: „Nimănui nu-i pasă”

Condiția impusă de angajatori pentru femeile din Italia. Cu o lună înainte de a începe munca în farmacia din San Vito, Marika primise o ofertă care părea perfectă, găsise un loc de muncă într-o farmacie, aproape de casă, dar „păcat că aveau condiția să semnez demisia în cazul în care rămân însărcinată. Am refuzat.”

Citește și: Satul din Italia care oferă cazare gratuită și petreceri. O persoană s-a bucurat deja de oferta programului

Condiția impusă de angajatori pentru femeile din Italia

La un moment dat, a acceptat o ofertă pentru a lucra în farmacia Beggiato, din San Vito al Tagliamento, cu un contract pe șase luni. „În iunie am descoperit că sunt însărcinată și mi-a venit să le spun imediat angajatorilor. Ei au fost foarte surprinși de alegerea mea, de ai anunța de această veste. Mi s-a părut corect să știe asta și nu am amânat.

Mă așteptam ca odată cu expirarea contractului de 6 luni călătoria noastră împreună să se încheie. În alte locuri mi-ar fi spus ‘ne vedem când ești gata să te întorci’ sau vreo altă expresie de genul ăsta. În schimb, cu lacrimi în ochi, am semnat un contract permanent”.

Alte articole

Un român adoptat în Italia își caută familia din România. Povestea emoționanță a lui Mircea, un tânăr care la 32 de ani își caută mama naturală: ”Este visul meu dintotdeauna”

Românii fac femicid și în Italia. Un român de 46 de ani i-a aruncat soției sale un cocktail Molotov în cap: „Vrei să-i vezi pe copii în seara asta?”

Orarul îi permite să „împace senin viața profesională cu cea privată”, subliniază ea. Marika lucrează în farmacie dimineata, în timpul saptamanii și câteva ore sambata, intr-un ritm care ii permite sa se dedice celui mic.

„Nimănui nu părea să-i pese de diplomele mele – explică Marika. Întrebările pe care le-am primit erau exclusiv despre viața mea privată: ‘Locuiți împreună? Sunteţi căsătorit? Vrei sa ai copii? Câți? Și atunci când?’. Niciodată, nicio întrebare despre tezele pe care le-am scris sau despre experiențele mele de muncă.

Din acest motiv am început chiar să mă prezint la interviuri cu verigheta în buzunar, dar puține s-au schimbat. Singurele locuri de muncă pentru care a existat vreo licărire de speranță au fost temporare și întotdeauna ca și chelneriță. Dar după toate sacrificiile, chiar și din partea părinților mei, mi-am propus să fac ceea ce am studiat”, a mai declarat femeia, potrivit stiridiaspora.ro.