Acordul a fost realizat după numeroase compromisuri de ultim moment, iar negociatorii au progresat şi în ceea ce priveşte programul de „pierderi şi daune” ce va fi aplicat ţările în curs de dezvoltare, care vor suferi mai puternic de pe urma schimbărilor cimatice.

„O sută de milioane de dolari pentru fondul de adaptare, o promisiune asupra a şase miliarde de euro pentru finanţarea programelor climatice„, a declarat preşedintele conferinţei, Marcin Korolec. „Am ajuns la un acord asupra mecanismului de daune şi pierderi şi am adus o contribuţie enormă la protejarea pădurilor şi folosirea lor sustenabilă”, a mai spus Korolec, potrivit euronews.com.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Dar nicio naţiune mare nu a oferit soluţii mai dure pentru a opri emisiile de gaz cu efect de seră.

„Nu este posibil să rezolvi schimbările climatice cu o singură întâlnire”, a spus Christiana Figueres, secretar executiv al UN Framework Convention on Climate Change.

Conferinţa de la Varşovia a început în urmă cu două săptămâni, imediat după taifunul Haiyan. Atunci, liderul delegaţiei din Filipine, Yeb Sano, a emoţionat oamenii prezenţi la conferinţă cu discursul său, prin care cerea „să oprim această nebunie a schimbărilor climatice”.

Bunele intenţii nu au fost însă suficiente, lovindu-se de realităţile politice şi economice. Mai mult, Japonia a anunţat că nu va putea să îşi îndeplinească ţinta de reducere a emisiilor de carbon până în 2020.

Problemele cele mai grave cu care s-au confruntat delegaţiile au fost legate de finanţare, de compensaţiile pentru daune şi pierderi şi cadrul general al tratatului de la Paris din 2015.

Cadrul general a fost elementul critic al negocierilor. Faţă de Protocolul de la Kyoto, ţările mai bogate vor să aplice tratatul tuturor naţiunilor, inclusiv India şi China. Bătălia s-a dat pe un singur cuvânt din documentul-proiect: paragraful 2B al textului vorbea iniţial despre „angajamente” ale tuturor semnatarilor. Dar delegaţii din China şi India nu au vrut să accepte acest termen. „Doar ţările dezvoltate ar trebui să aibă angajamente”, a spus negociatorul şef al Chinei, Su Wei. Ţările în curs de dezvoltare ar trebuie doar să „acţioneze”.

În cele din urmă, naţiunile au ajuns la un compromis: să înlocuiască termenul de „angajament” cu „contribuţie”. SUA şi UE insistă în continuare că toată lumea trebuie să facă la fel, în timp ce China şi India insistă că vor face altfel.

O altă ceartă a apărut din cauza problemei daunelor şi pierderilor, crucială pentru ţările în curs de dezvoltare care au nevoie de bani pentru se adapta efectelor schimbărilor climatice, precum taifunul Haiyan. Din nou, delegaţii s-au împiedicat de un singur cuvânt din document – noua instituţie creată pentru gestionarea daunelor şi pierderilor ar sta „sub” un departament deja existent al ONU, care se ocupă de adaptarea la schimbările climatice. În cele din urmă, s-a ajuns la un compromis şi în ceea ce priveşte acest cuvânt.

Aceste compromisuri nu sunt însă nişte realizări majore ale conferinţei, iar delegaţii ştiu că au în faţă mari probleme de rezolvat.