Conopida, rezervorul de vitamine al toamnei. Reţete delicioase cu leguma premium a sezonului

Conopida, leguma cruciferă înrudită cu broccoli și varza, este una dintre cele mai gustoase și sănătoase legume ce poate fi consumată în mai multe preparate culinare. Mai jos îți spunem care sunt beneficiile consumului de conopidă, dar și ce preparate cu conopidă poți pregăti.

Conopida este una dintre cele mai sănătoase legume datorită conținutului ridicat de vitamine (B1, B2, B3, B6, B9, C, K, Omega 3, fosfor, potasiu și mulți fitonutrienți), dar și datorită faptului că este un puternic antioxidant. Iată de ce este indicat să incluzi conopida mai des în meniul tău. Care sunt beneficiile consumului de conopidă:

Conopida este un adjuvant pentru digestie

Datorită fibrelor din compoziție, conopida este o legumă care favorizează procesul de digestie. Consumată frecvent, ușurează tranzitul intestinal și previne bolile digestive.

Are rol anticancerigen

Conopida conține substanțe cu proprietăți anticancerigene, fapt ce o recomandă pentru consum pentru prevenirea bolilor tumorale. Sulforafanul este compusul din conopidă care se pare că blochează dezvoltarea tumorilor, fiind eficient în combaterea cancerului la sân, ovarian, dar și a cancerului de prostată, în cazul bărbaților.

Alte articole

Piure de cartofi, pufos, cu acest ingredient surprinzător. Iată pașii simpli pe care trebuie să îi urmezi

VIDEO Rețeta Ancăi Țurcașiu de conopidă la cuptor. Care este secretul actriței pentru un gust apetisant

Consumul regulat de conopidă menține sănătatea creierului

Consumul de conopidă îmbunătățește funcțiile cognitive, procesul de învățare și memoria, datorită colinei din conținutul său, o vitamină cu rol important în dezvoltarea sănătoasă a creierului.

Benefică pentru ficat și inimă
Anumite substanțe active conținute de conopidă îmbunătățesc activitatea ficatului, ducând la eliminarea toxinelor și purificarea sângelui. Totodată, conopida, consumată frecvent, reduce riscul de infarct și îmbunătățește sănătatea inimii.

Crește imunitatea
Prin conținutul bogat de vitamina C și beta-caroten, conopida contribuie la buna imunitate a organismului și îl protejează împotriva radicalilor liberi. Datorită vitaminei C, conopida este benefică și persoanelor vârstnice, pentru încetinirea procesului de îmbătrânire.

Conopida face parte din familia legumelor crucifere, alături de varza de Bruxelles, varză, broccoli, frunze de varză, kale, gulie, napi, ridichi și bok choy.

Aceste legume conțin toate un compus care produce un miros puternic și distinct, pe care unii îl consideră neplăcut. Totuși, această familie de legume oferă o gamă largă de beneficii pentru sănătate și poate reduce riscul de diferite tipuri de cancer. În plus, este un aliat al pierderii în greutate și incredibil de ușor de adăugat în dietă.

Conpoida este bogată în vitamine (C, K, B6), minerale (magneziu, potasiu) și fibre, având puține calorii. Aceasta poate fi consumată în diverse preparate, de la supe, ciorbe, salate, gratinuri, sufleuri, la cuptor, sau sub formă de conopidă murată, care este și cel mai des întâlnită în cămara de conserve de iarnă a gospodinelor.

Ce trebuie sa stii despre conopida

In esenta, o conopida este un mare buchet de flori. Face parte din specia Brassica oleracea si este o planta anuala, care ajunge la maturitate la finele verii si inceputul toamnei. Este o leguma foarte bogata in nutrienti, deosebit de apreciata, in ultima vreme, si inclusa in preparate diverse, tocmai ca urmare a versatilitatii exceptionale pe care o are. Conopida are un gust usor dulce, care, pus corect in valoare, te poate duce cu gandul la nuca, avand o aroma specifica, usor intepatoare si textura variata, in functie de modul in care este gatita.

Sumar:

• Ce trebuie sa stii despre conopida
• Valori nutritionale si beneficii
• Soiuri de conopida
• Efecte adverse

Desi exista ideea ca cele mai sanatoase sunt fructele si legumele intens colorate, conopida este o exceptie notabila. Ruda de „sange” cu broccoli – de care se deosebeste prin culoare, marimea si desimea mugurilor florali si ramurile inflorescentei, conopida are mai putine calorii si carbohidrati, in timp ce broccoli are mai multe vitamine si minerale.

Conopida este o foarte buna sursa de vitamina C si K, folati si fibre. Este, de asemenea, bogata in fitochimicale si antioxidanti, compusi naturali despre care se considera ca joaca un rol in prevenirea bolilor cronice, daca este consumata constant, mai ales in stare cruda, sau cat mai putin tratata termic, cel putin o data sau de doua ori pe saptamana.

Conopida: valori nutritionale şi beneficii

Desi are foarte putine calorii, circa 30 in 100 de grame, conopida este o sursa buna de proteine vegetale (1,18 g/100 g), este complet lipsita de grasimi si are 4,71 g/100 g carbohidrati. Sta foarte bine la capitolul fibre (1,2 g). In 100 de grame de conopida sunt 48.2 mg de vitamina C, ceea ce reprezinta 58% din necesarul zilnic si 15% din necesarul de vitamina K, respectiv 15.5 μg. Conopida contine si un complex de vitamina din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9), in proportii variabile, acoperind intre 4 si 14% din necesarul zilnic. Pe langa toate acestea, mai are potasiu, magneziu, mangan si fosfor, la care se adauga cantitati mai mici de fier.

Conopida contine 90-92% apa si combinatii complexe de izotiocianati, glucozinolati si antioxidanti, printre care se regaseste si colina, un nutrient apreciat ca fiind esential, sintetizat in ficat, in cantitati mici, si completat prin alimentatie. Desi nu este nici vitamina, nici mineral, aceasta este adesea asociata cu cele din grupul B, datorita similitudinilor de compozitie. Colina intervine in activitatea cerebrala, functia hepatica si in unele functii ale metabolismului grasimilor.

Combinatia de vitamina C si K asociata cu manganul are capacitatea de a neutraliza radicalii liberi, inainte ca acestia sa poata provoca daune celulelor sanatoase si, prin aceasta, se manifesta rolul preventiv legat de unele afectiuni cronice. Fibrele continute sustin procesele intestinale si contribuie la eliminarea grasimilor in exces, cu beneficii asupra intregului organism.

Trebuie spus ca toate aceste beneficii sunt caracteristice tuturor cruciferelor, familia acestor legume fiind o sursa importanta de compusi care contin sulf – substanta care ofera acestor legume mirosul specific. Unele studii arata ca acesti compusi pot oferi protectie impotriva unor boli, atata vreme cat sunt adusi din alimente consumate constant.

Compozitia o face ideala in dieta vegetarienilor, a persoanelor care au intoleranta la gluten si a celor care urmeaza o dieta pentru scaderea in greutate.

Conopida portocalie a fost descoperita in 1970, undeva la granita dintre SUA si Canada, intr-o zona mlastinoasa, si este o mutatie naturala, fiind creati diferiti hibrizi. Are un gust dulce, iar preparata in orice mod similar cu al conopidei clasice, albe, are o textura mai cremoasa. Este foarte bogata in vitamina A si este cultivata destul de des.

Culoarea conopidei violet provine de la antocianine, pigmenti vegetali bogati in antioxidanti identici cu cei care se gasesc in varza rosie. Este un hibrid natural, probabil o combinatie intamplatoare dintre varza rosie si conopida, cu inflorescenta usor sfaramicioasa de culoarea lavandei, pana la violet inchis. Este colorata intens doar la suprafata, in interior avand culoarea alba-crem. Are aroma specifica a conopidei, dar mai discreta, are un gust placut, dulce, si este lipsita de tenta amaruie. Cand fierbe, devine verde.

Efecte adverse

Nu s-au identificat reactii alergice semnificative la conopida si hibrizii acesteia, dar, consumata in exces, mai ales in stare cruda sau partial preparata, poate produce balonare, gaze intestinale, uneori, vagi senzatii neplacute la nivelul stomacului.

Un posibil efect secundat ar putea sa apara in cazul persoanelor care se afla sub un tratament  pentru coagularea sangelui, iar un consum exagerat de conopida ar putea interfera cu acesta. Efecte sunt putin probabile in cazul consumului de cantitati normale, pentru o portie, o data, de doua ori pe saptamana.

Conopida mov a apărut şi în România

Găsiți inclusiv conopidă și cartofi mov, mini ardei-capia ori ciuperci aduse din China. Deși agricultorii de la noi s-ar închina înainte să le guste, bucătarii au început deja să folosească. Sunt gustoase și bogate în vitamine și minerale.

Conopida romanesco a apărut recent în piețele din România. Provine din sudul Italiei, din regiunea Calabria, dar poate fi cultivată și la noi la sfârșitul verii, atunci când permite clima.

Înrudită cu ea este și conopida mov. Ambele sunt mult mai sănătoase, pentru că nu conțin amidon. Sunt și mai sățioase, spun bucătarii. Costă 25 – 35 de lei kilogramul.

Claudia Nițoi: ”Această legumă este conopida romanesco, iar aici avem o conopidă mov. Ambele se comportă precum conopida albă clasică atunci când le gătim și pot fi o soluție potrivită atunci când dorim să ne convingem copiii să mănânce legume. Și mini ardeii capia și cartoful mov sau cartoful dulce pot fi o alegere inspirată pentru farfuriile celor mici”.

Dan, proprietar magazin legume: ”Italienii o numesc letuga romana. E o salată foarte bună, crește foarte bine sezonul ăsta. Mai avem niște frunze, care fac parte din istoria Europei, de aceea se numea planta asta ”leguma regilor” din Evul Mediu, deci putem mânca regal. E de fapt o sfeclă primitivă, o sfeclă de frunze, adică lucrurile bune le depozitează în frunze și nu în rădăcină”.

Coolinaria: Rețetă de conopidă gratinată cu Mozzarella

Rețetă de conopidă gratinată:

Desfaci conopida în buchețele pe care le opărești două minute. Le scurgi bine de apă și le așezi pe o tavă acoperită cu hârtie de copt.

Stropești cu puțin ulei de măsline și le pudrezi cu boia iute, chimion, sare și piper.

Dai la cuptor, la 180 de grade, până când se rumenește conopida.

Când e destul de rumenă o scoți și o așezi într-un vas mai adânc și o acoperi cu mozzarella Delaco rasă din belșug.

Vâri din nou conopida la cuptor până ce se topește și se rumenește ușor și mozzarella și, aia e!

Dacă nu ai probleme cu kilogramele, poți să trântești și un sos bechamel înainte de a acoperi conopida cu mozzarella, dar caloriile vor sări în aer!

Roxana Blenche, rețetă delicioasă de chifteluțe din conopidă. Modul de preparare explicat pas cu pas

Roxana Blenche, cunoscută pentru moderarea emisiunii Hello Chef de la Antena 1, a venit, recent, cu o rețetă delicioasă pentru urmăritorii săi. Aceasta a explicat în mediul online cum pregătește chifteluțe din conopidă și care sunt ingredientele necesare.