Consiliul Europei cere ca legislaţiile privind DEFĂIMAREA să nu reducă presa la tăcere

‘Asistăm la tendințe îngrijorătoare ale unor guverne de a folosi abuziv, în scopuri politice, procese în justiție pentru defăimare, de aplicare arbitrară a legilor împotriva defăimării conducând la încarcerarea unor jurnaliști, și la tentative de revizuire a unor reforme legislative care dezincriminau defăimarea’, afirmă secretarul general, precizând că aceste concluzii sunt incluse în Raportul său pe 2016 privind starea democrației, drepturile omului și statul de drept în Europa.

‘Este esențial pentru democrație ca media să-și îndeplinească misiunea de a-i monitoriza și critica pe cei aflați la putere. În îndeplinirea acestui rol de câine de pază, media trebuie să beneficieze pe deplin de garanțiile din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, în limitele pe care aceasta le stabilește. Legile privind defăimarea și punerea lor în aplicare nu ar trebui să aibă un efect de descurajare a libertății de exprimare’, adaugă Thorbjorn Jagland, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Traian Băsescu dă cărţile pe faţă: Nu există serviciu de informaţii serios care să nu aibă oameni în presă

‘Atunci când elaborează sau amendează legile, guvernele ar trebui să aibă în vedere că CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) a subliniat că pedepsele cu închisoarea sunt compatibile cu Convenția doar în cazuri excepționale, mai ales atunci când au fost încălcate alte drepturi fundamentale, de exemplu în cazul discursurilor care incită la ură sau violență. Este crucial, de asemenea, ca sancțiunile pentru defăimare prevăzute în codul civil să fie proporționale și să nu poată fi folosite abuziv pentru a reduce presa la tăcere’, se mai arată în declarația secretarului general al Consiliului Europei.

Alte articole

Ilie Bolojan își prezintă mandatul cu care a mers la Consiliul European. Pozițiile României pe cele mai urgente aspecte legate de război și înarmare

Klaus Iohannis merge la Consiliul European, după ce la reuniunea NATO nu a fost invitat. Preşedintele vrea să expună problema interferenţei Rusiei în alegerile din România: „Trebuie găsite instrumente concrete pentru a face faţă acestor atacuri”

Potrivit comunicatului, defăimarea a fost dezincriminată treptat în majoritatea statelor europene, iar acolo unde este încă incriminată, sunt rare cazurile de aplicare de sancțiuni. Cu toate acestea, în ultimii ani s-a constatat o creștere accentuată a numărului de procese și de acordări de despăgubiri excesive, adesea depășind de cinci ori amenzile aplicate în baza codului penal, se mai menționează în comunicatul Consiliului Europei.