Consultări UDMR-PCM pe marginea autonomiei Ţinutului Secuiesc

Deputatul Marton Arpad, care a condus delegaţia UDMR, a declarat că în cadrul întâlnirii s-au identificat punctele asupra cărora există consens deplin, cum ar fi statuarea limbii maghiare ca a doua limbă oficială a regiunii alături de limba română şi dreptul comunităţii maghiare de a-şi folosi neîngrădit simbolurile proprii.

Marton Arpad a afirmat că s-a discutat şi despre sustenabilitatea economică a regiunii autonome, iar în acest caz s-a convenit că sistemul existent în Tirolul de Sud s-ar potrivi cel mai bine „Ţinutului Secuiesc” (adică judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş – n.r.).

Parlamentarul covăsnean a precizat că subiectele asupra cărora mai urmează să se poarte discuţii vizează modalitatea în care acest proiect de autonomie ar putea fi pus în acord cu Constituţia României, delimitarea teritoriului regiunii autonome, organizarea acestuia, precum şi drepturile şi garanţiile ce urmează a fi conferite românilor de aici.

„A fost o primă întâlnire de lucru, vom mai avea consultări după alegerile din 25 mai pentru a ne armoniza punctele de vedere. Nu am stabilit un termen până la care să finalizăm proiectul şi să îl înaintăm Parlamentului României”, a declarat Marton Arpad.

Alte articole

Alianța Maghiară din Transilvania readuce în prim-plan dezbaterea privind autonomia Ținutului Secuiesc. Proiectul va fi depus în Parlament

Primarul UDMR din Sfântu Gheorghe reia subiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc. Mesaj pentru Marcel Ciolacu: „Niciodată să nu spui niciodată!”

Liderul grupului PCM, Kulcsar Terza Jozsef, a afirmat că proiectul de autonomie nu este îndreptat împotriva românilor şi nici împotriva integrităţii teritoriale a statului român, deci nu înseamnă modificarea graniţelor, ci reprezintă o garanţie dată comunităţii maghiare că va putea decide în problemele care o privesc şi că îşi va putea păstra identitatea naţională.

Luna aceasta, UDMR a editat o broşură în limbile română şi engleză, care explică succint ce presupune şi ce implică autonomia aşa-numitului „Ţinut Secuiesc”. Pe lângă cele enumerate, autonomia mai presupune în viziunea iniţiatorilor preluarea anumitor competenţe ale statului român, aplicarea proporţionalităţii etnice în serviciile publice şi în sistemul de guvernare, precum şi autonomie fiscală.