Reacția UDMR este legată de posibile efecte asupra simbolurilor asociate comunității maghiare, în special în contextul așa-numitului Ținutul Secuiesc, scrie Golazo.
Proiectul de lege, cunoscut ca Legea 89/2026, vizează modificări privind accesul pe stadioane și comportamentul spectatorilor, inclusiv reintroducerea consumului de alcool în anumite condiții. În timpul votului din Senat a apărut o situație controversată. Președintele de ședință, Mihai Coteț, a anunțat că legea a fost adoptată ca lege ordinară. Reprezentanții UDMR au contestat însă procedura, susținând că proiectul ar trebui încadrat ca lege organică, ceea ce ar necesita o majoritate mai mare pentru adoptare.
Diferența este esențială: o lege organică are nevoie de majoritate absolută (cel puțin 67 de voturi din 133 de senatori), în timp ce o lege ordinară poate fi adoptată cu majoritate simplă (jumătate plus unu din cei prezenți). În acest caz, legea a primit 64 de voturi „pentru”, suficient pentru o lege ordinară, dar insuficient pentru una organică. Schimbarea încadrării ar fi fost făcută de Comisia juridică, lucru contestat de UDMR.
Motivul principal al opoziției ține de un articol din proiect care interzice afișarea pe stadioane a simbolurilor sau mesajelor cu caracter politic ori care pot incita la ură, discriminare sau la contestarea integrității teritoriale. UDMR consideră că formularea este prea largă și ar putea duce la interzicerea unor simboluri folosite de comunitatea maghiară, inclusiv steaguri asociate Ținutul Secuiesc.
UDMR se teme că adoptarea legii în această formă ar putea genera tensiuni în județe precum Harghita și Covasna, unde populația maghiară este majoritară și unde astfel de simboluri sunt frecvent afișate la evenimente sportive.