Contractele de prestări servicii şi pentru furnizarea de utilităţi vor fi exprimate în moneda naţională

„Aşa cum am promis, am depus proiectul de lege privind contractele şi plata facturilor pe teritoriul României. Toate contractele vor fi exprimate în lei şi, pe cale de consecinţă, facturile nu vor mai fi raportate la cursul euro din ziua emiterii. Ajunge! Costul devalorizării monedei naţionale trebuie suportat atât de furnizorul de servicii, cât şi de consumator!”, a scris Zamfir pe Facebook.

Potrivit proiectului privind consolidarea monedei naţionale ca moneda unică de plată pe teritoriul Romaniei, utilităţile sunt definite ca alimentarea cu apa, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităţilor, iluminatul public, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixă sau mobilă, internetul, televiziunea prin cablu sau digitală şi orice altele asemenea.

Propunerea legislativă vizează orice alte plăţi, încasări, transferuri, operaţiuni în conturi curente şi altele asemenea care decurg din vânzări de bunuri şi prestări de servicii între rezidenţi, inclusiv din împrumuturi, credite, leasing, asigurări, service, transporturi de mărfuri sau de pasageri, coletărie, mesajerie sau poştă, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi.

Citeşte şi: Daniel Zamfir către Violeta Vijulie: „Aveţi o uşurinţă în a minţi oamenii incredibilă”

„În vederea acoperirii riscului normal de devalorizare a valorii monedei naţionale (leul) faţă de orice monedă străină de referinţă, precum şi a riscului de inflaţie, prestatorii de servicii sau furnizorii de utilităţi pot negocia cu beneficiarii mecanisme de consolidare sau de indexare în valută a plăţilor periodice rezultate din contract. Cursul de referinţă a leului faţă de moneda străină de referinţă nu poate fi mai mare decât cursul BNR din data plăţii efective. În contractele care se derulează pe perioade mai mari de 5 ani sau pe perioade nedeterminate, riscul anormal se suportă de ambele părţi. Se consideră că este anormal riscul contractual care rezultă din: a) depăşirea cu mai mult de 20% a cursului de schimb al monedei naţionale (leul) faţă de moneda străină de referinţă din data încheierii sau a perfectării raportului juridic; b) depăşirea cu mai mult de 50% a ratei anuale a inflaţiei, corespunzătoare datei încheierii sau perfectării raportului juridic”, se arată în proiectul obţinut de AGERPRES.

Alte articole

Cum poți să rămâi fără sute de euro în aeroport. Greșeala care te lasă fără bani chiar înainte de îmbarcare

Culiţă Sterp, prins în mijlocul unui scandal fiscal. „Dacă adun banii daţi la ANAF, vă iau două case!”

Senatorul propune ca, „în cazul imposibilităţii beneficiarilor de a suporta volumul de plăţi aferent devalorizării monedei naţionale sau majorării ratei anuale a inflaţiei, prestatorul serviciilor sau furnizorul de utilităţi, la cererea beneficiarului sau din propria iniţiativă, va face o propunere, în scris, de uşurare a poverii, de reeşalonare sau de refinanţare a contractelor, în raport cu veniturile actuale ale beneficiarului şi cu gradul său maxim de îndatorare”.

Citeşte şi: Daniel Zamfir, atac la adresa lui Florin Cîţu: „Omul nostru e praf şi făcut în pantaloni. Nu scapi!”

„Plăţile, încasările, transferurile şi orice alte asemenea operaţiuni între rezidenţi, care fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, se realizează numai în moneda naţională, cu excepţia categoriilor de rezidenţi care pot efectua operaţiuni în valută. Toate celelalte operaţiuni între rezidenţi, care nu fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, pot fi efectuate în mod liber, fie în moneda naţională (leu), fie în valută, dar numai pe baza acordului de voinţă a părţilor”, mai prevede proiectul.