Contracţie economică de 0,9% pentru România în 2020. „Ne aşteptăm la un prim trimestru de stagnare

„Deşi săptămâna trecută eram încă relativ optimişti, semnalele pe care le primim din economia reală ne fac să ne aşteptăm la o contracţie a PIB în 2020. Cu excepţia unui impuls temporar pe zona de vânzări cu amănuntul care se datorează factorului frică, pur şi simplu nu ne putem aştepta la nimic bun de la următoarele luni”, arată Valentin Tătaru, economist la ING România.

Citește și: Studiu: Cum rezistă România în timpul pandemiei de coronavirus

„Ca urmare, ne aşteptăm la un prim trimestru de stagnare în raport cu trimestrul patru din 2019, un trimestru doi din 2020 groaznic şi o revenire graduală ulterior, ceea ce va duce la o creştere a PIB de (minus) -0,9%”, adaugă Tătaru.

În ceea ce priveşte inflaţia, creşterea preţurilor de consum este prognozată să scadă pe fondul prăbuşirii preţurilor la carburanţi şi a reducerii cererii la o rată anuală de 2,5% la finalul anului. Estimarea anterioară pentru inflaţia de la finalul lui 2020 era de 2,8%.

Citește și: Coronavirus poate supravieţui şi pe haine. Cum se spală îmbrăcămintea dacă ai intrat în contact cu un suspect de COVID-19

La începutul săptămânii, mai exact marţi, 16 martie, Tătaru anunţa că se aşteaptă la un deficit bugetar de peste 5% din PIB pentru acest an chiar şi în situaţia în care majorarea pensiilor cu 40%, prevăzută să fie aplicată de la 1 septembrie, ar fi amânată.

Alte articole

Românii trec Dunărea pentru combustibil și țigări, însă mâncarea rămâne mai ieftină la noi. În Bulgaria, chiar și castraveții importați din Grecia sunt mai scumpi

Primarul unui oraș din România a ales să facă economie conducând personal utilajele de curățenie: „Este o plăcere”

Contracţia economică prognozată de economiştii ING Bank vine după o creştere economică de 4,1% în 2019. Ţintele României, înainte de apariţia bruscă a acestei crize, erau o creştere economică de 4,1% şi un deficit bugetar în scădere de la 4,6% din PIB în 2019 la 3,6% din PIB în acest an.

Analiştii arată că o reducere cu un punct a creşterii economice presupune o majorare a deficitului bugetar cu 0,4% din PIB.