Copacii, „infrastructura” de care Bucureştiul are nevoie în verile tot mai fierbinți

Într-un oraș dens construit, cu mult asfalt, beton, parcări și trotuare expuse direct soarelui, copacii nu mai pot fi tratați ca elemente de decor. Arborii fac parte din infrastructura de adaptare climatică a orașului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un studiu recent arată că Bucureștiul are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii din Europa. Explicația ține de felul în care orașul acumulează și păstrează căldura. Suprafețele minerale se încălzesc puternic în timpul zilei și eliberează căldură ore întregi după apus. De aici apar nopțile greu de suportat, în care temperatura nu mai scade suficient pentru ca organismul să se refacă. În acest context, fiecare copac plantat contează. Dar miza reală este mai mare decât numărul de arbori. Contează unde sunt plantați, cât de bine sunt întreținuți, ce suprafață de umbră formează și dacă reușesc să creeze trasee continue pentru pietoni, între blocuri, stații de transport public, școli, parcuri și zone comerciale.

Alte articole

Mii de elevi înscriși la programele de învățământ de vară ale Sectorului 3

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, vrea să planteze copaci pe plajele din România

Copacii, cea mai simplă formă de răcire urbană

Arborii răcoresc orașul prin două mecanisme principale. În primul rând, umbresc suprafețele care altfel ar acumula căldură: asfalt, trotuare, fațade, mașini parcate. În al doilea rând, eliberează vapori de apă prin frunze, prin procesul de evapotranspirație. Acest proces reduce temperatura aerului din jur și îmbunătățește confortul termic pentru pietoni. Efectul poate fi măsurat. O sinteză a 128 de studii arată că arborii pot reduce temperatura aerului până la 5,8°C și temperatura suprafețelor cu până la 12°C, în funcție de densitatea coroanei, climă și metoda de măsurare.

Bucureștiul inaugurează cea mai mare rețea de adăposturi climatice din România, în ziua în care furtuna a făcut prăpăd în Capitală

World Resources Institute arată, la rândul său, că arborii pot îmbunătăți confortul termic resimțit de oameni cu 2-8°C, mai ales prin reducerea expunerii directe la radiația solară. Pentru un pieton, diferența dintre un trotuar fără umbră și unul protejat de arbori nu este teoretică. Este diferența dintre un traseu pe care îl poți parcurge normal și unul pe care îl eviți la orele prânzului. De aceea, discuția despre plantări trebuie dusă mai departe, spre aliniamente stradale, coridoare verzi și continuitate a umbrelor.

Coridoarele de umbră, veriga lipsă în orașele încălzite

Bucureștiul a început să răspundă valurilor de căldură prin puncte de hidratare, cișmele și adăposturi climatice. Sunt măsuri utile în zilele extreme. Totuși, un oraș adaptat caniculei nu poate funcționa doar prin refugii punctuale. Oamenii trebuie să poată merge pe jos fără să fie expuși permanent soarelui. Aici apare rolul coridoarelor verzi. Un arbore izolat ajută local. O succesiune de arbori maturi, plantați corect, schimbă experiența unei străzi întregi. Aliniamentele verzi pot lega parcuri, scuaruri, școli, stații STB, piețe și zone rezidențiale. În loc ca umbra să fie o excepție, ea devine parte din traseul zilnic al oamenilor.

Presa a dat ca exemplu pozitiv aliniamentele de pe Strada Baba Novac din Sectorul 3, unde arborii creează un culoar de umbră pe trotuar. Dar în Sectorul 3 astfel de amenajări nu sunt punctuale. Bulevardele Unirii, Camil Ressu, Theodor Pallady, 1 Decembrie 1918, Rm Sărat sau Liviu Rebreanu sunt adevărate coridoare verzi, cu beneficii concrete pentru populație. Acesta este tipul de intervenție care poate fi extins în oraș: nu doar plantări punctuale, ci rețele de umbră acolo unde oamenii merg, așteaptă, traversează și folosesc transportul public.

Arborii ajută și la ploile torențiale

Aceiași arbori care reduc disconfortul termic ajută orașul și în timpul ploilor puternice. Coroana reține o parte din apă înainte ca aceasta să ajungă la sol. Apa se evaporă, se scurge mai lent sau ajunge în sol printr-un proces întârziat. Rădăcinile contribuie la infiltrare și la aerarea solului, acolo unde spațiul de plantare permite acest lucru. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA explică rolul arborilor în gestionarea apelor pluviale prin trei mecanisme: coronamentul reduce impactul picăturilor de ploaie, frunzele și ramurile oferă suprafețe pe care apa poate rămâne temporar, iar rădăcinile ajută solul să absoarbă mai bine apa. Într-un oraș cu multe suprafețe impermeabile, acest lucru contează. Apa care cade pe asfalt, beton, acoperișuri și parcări ajunge rapid în canalizare. Când ploaia este puternică, rețeaua poate fi depășită, așa cum s-a întâmplat la cea mai recentă ploaie. Arborii nu înlocuiesc infrastructura de canalizare, dar reduc presiunea asupra ei, mai ales când sunt integrați în spații verzi, alveole generoase, grădini de ploaie sau zone cu sol permeabil.

Sectorul 3, exemplu în București

Sectorul 3 este unul dintre exemplele locale în care plantările au fost tratate ca program permanent, nu ca acțiune izolată. Potrivit datelor comunicate de administrația locală, în ultimii ani au fost plantați peste 130.000 de arbori. Speciile folosite includ platani, tei, mesteceni, plopi, chiparoși de baltă și metasequoia, alese pentru rezistență urbană, capacitatea de umbrire și adaptarea la condițiile locale. Acest ritm contează într-un oraș în care arborii maturi dispar treptat, fie din cauza vârstei, fie din cauza bolilor, furtunilor. Fondul verde al unui sector nu se menține singur. Are nevoie de completări, înlocuiri, diversitate de specii și întreținere. Plantările au fost realizate în parcuri, pe aliniamente stradale, în parcări, în jurul școlilor și grădinițelor, în locurile de joacă și în spațiile verzi dintre blocuri. Cea mai mare parte dintre arbori provin din pepiniera proprie, ceea ce reduce costurile și permite un control mai bun asupra materialului dendrologic folosit.

O politică verde se vede în zilele extreme

Valurile de căldură și ploile torențiale arată aceeași vulnerabilitate urbană: prea multă suprafață dură, prea puțină umbră, prea puțin sol capabil să preia apa. Arborii răspund exact acestor probleme. Răcoresc traseele pietonale, reduc supraîncălzirea suprafețelor, întârzie scurgerea apei de ploaie și fac spațiile dintre blocuri mai suportabile. Pentru București, miza următorilor ani nu este doar să planteze mai mult, ci să planteze strategic. Arborii trebuie să formeze coridoare de umbră, să lege zonele de locuire de transportul public, să protejeze locurile unde oamenii așteaptă, merg pe jos sau traversează. În același timp, vegetația urbană trebuie inventariată, monitorizată și întreținută, pentru ca beneficiile climatice să fie însoțite de siguranță. Exemplul celor peste 130.000 de arbori plantați în Sectorul 3 arată direcția unei politici care devine tot mai importantă pentru orașele mari: plantări constante, specii adaptate, spații verzi extinse și trasee umbrite. Într-un București care se încălzește rapid și se răcește greu, fiecare copac sănătos devine parte din protecția zilnică a orașului.

Citeşte şi