Medicul afirmă că acesta este doar vârful icebergului, pentru că la spital ajung doar cei cu supradoze de droguri, în timp ce numărul celor care consumă este cu mult mai mare. Pe primul loc în rândul substanţelor pe care le consumă copiii este cannabisul, la petreceri sau chiar la şcoală, în combinaţie cu alcool sau cu alte tipuri de droguri, spune dr. Gabriela Niţescu.

„Noi am tras acest semnal de alarmă încă dinaintea anilor 2000, când cazurile cu care ne confruntam erau sporadice, însă începuseră să apară, şi este adevărat, când aveam mai puţine resurse să demonstrăm prezenţa substanţelor psihoactive şi a substanţelor de abuz în cazul intoxicaţiilor la copii. Din păcate, la momentul respectiv, semnalele noastre nu au avut prea mult ecou nici în rândul specialiştilor, nici în rândul publicului larg, şi încet încet s-au conturat şi s-au creat grupurile acestea de consumatori şi în rândul adolescenţilor şi al tinerilor din ţara noastră.

Alte Articole

Un bărbat a fost sfâșiat ieri de un rechin. Rechinul a fost ...

Carte de rugăciuni extrem de veche a fost regăsită în mod ...

Oficial: Veste proastă pentru 4 milioane de români: voucherele ...

Este adevărat că noi ne confruntăm mai frecvent decât alţi colegi pediatri pentru că noi avem o secţie specializată de toxicologie clinică, care funcţionează de foarte multă vreme, are mai mult de 25 de ani.

Numărul lor a început să crească după anii 2000, a fost o perioadă în care, la prima decadă a anilor 2000, aveam supradoze din drogurile convenţionale, în special heroină şi cannabis. Ulterior a urmat perioada 2009 – 2010, când a fost un boom al supradozelor şi al consumului de substanţe psihoactive noi sau etnobotanice, cum au fost ele denumite iniţial. Până când s-a reglementat comercializarea acestora atât la noi în ţară cât şi pe plan european, iar în ultima perioadă prezenţa acestor copii cu supradoze a devenit constantă la noi în clinică, avem în jur de 20 de copii pe lună care vin cu supradoze”, a declarat Dr. Niţescu, în interviul pentru News.ro.

Citeşte şi Diana Şoşoacă, prima reacţie după ce fiul ei a fost prins băut la volan: „Au pus câinii de droguri pe el. I s-a înscenat un dosar la ordin politic”

„Este adevărat că situaţiile cu care ne confruntăm noi reprezintă doar o foarte mică parte, aşa cum spunem, vârful icebergului în ceea ce priveşte consumul, pentru că în spitalul nostru ajung copiii cu intoxicaţii, cu supradoze. Restul, tot ce înseamnă consum, numărul este mult mai mare, dar ei nu ajung întotdeauna la supradoză, deci nu ajung să fie diagnosticaţi.

Actualmente pe primul loc se află cannabisul, marijuana, pe care o consumă foarte frecvent la petreceri, chiar în viaţa de zi cu zi,la şcoală, unde se întâlnesc, deci cannabisul este pe primul loc şi supradozele cu cannabis, uneori combinate cu alcool, alteori combinate cu alte substanţe, apoi pe locurile următoare sunt aşa-zisele etnobotanice care astăzi se numesc substanţe psihoactive noi”, mai spune ea.

„Vârsta de consum a coborât este cam 12 ani. Între 12 şi 18 ani, însă, cei mai mulţi sunt adolescenţi, 14-18 ani. Sunt atât din medii sociale foarte bune, cât şi din medii defavorizate, avem două extreme: sunt copii care provin din medii socio-economice foarte bune, copii din familii cu posibilităţi, aceştia vin, pe lângă cannabis, şi cu supradoze din alte substanţe care sunt mai scumpe, cum ar fi de exemplu extasy, LSD, am avut în ultimul timp, şi la celălalt pol sunt copiii din mediile defavorizate, din centre de plasament, copii din familii dezorganizate”, a mai declarat dr. Niţescu.

Citeşte şi Codin Maticiuc aruncă bomba despre cluburile din România. „90% dintre oameni sunt drogați. Sunt şi copii!” VIDEO

Mai mult, ea a observat şi o schimbare îngrijorătoare în comportamentul copiilor. „Ce am observat în ultimii ani, că a crescut incidenţa tentativelor reale de suicid, de asemenea a crescut numărul copiilor cu sindroame depresive sau cu tulburări de comportament care se află în tratament psihiatric şi care ajung la noi cu intoxicaţii voluntare cu medicamentele cu care sunt în tratament. A crescut acest număr şi practic aceasta a fost caracteristica în pandemie.

În pandemie, în prima parte, numărul intoxicaţiilor general a scăzut uşor, după aceea au început să apară primele efecte, respectiv decompensarea unor boli psihice care erau preexistente în tratament şi în care pacienţii au recurs la intoxicaţii voluntare cu medicaţia pe care o aveau, sau am mai observat tot în anii aceştia de pandemie apariţia unor cazuri de novo de copii care s-au dovedit a fi copii cu afecţiuni psihice care au necesitat ulterior tratament şi care practic aşa au şi fost depistaţi, venind cu intoxicaţii voluntare”, a constatat medicul.