Copii săraci România. În 2020, copiii din mediul rural au o igienă precară, se culcă flămânzi şi muncesc în gospodărie cot la cot cu adulţii

Copii săraci România. 21% dintre copiii de la sat sunt nefericiţi, iar în 80% dintre gospodării copii de toate vârstele îngrijesc animale, fac curăţenie sau au grijă de alţi membri ai familiei, arată studiul ″Bunăstarea copiilor din mediul rural″⁣, realizat de Fundaţia World Vision România. 

19 nov. 2020, 17:59
Copii săraci România. În 2020, copiii din mediul rural au o igienă precară, se culcă flămânzi şi muncesc în gospodărie cot la cot cu adulţii

Unu din 14 copii (7%) afirmă că are o viaţă rea. În 80% dintre gospodării, copii de toate vârstele muncesc în gospodărie, fac curăţenie, îngrijesc animalele sau au grijă de alţi membri ai familiei. Un sfert dintre copiii chestionaţi spun că nimeni nu-i ajută la lecţii atunci când nu se descurcă. Mai mult, 8% dintre ei declară că nu are cine să-i îngrijească atunci când sunt bolnavi, scrie News.ro.

Un aspect cel puţin la fel de grav este faptul că peste o treime dintre părinţii care au participat la studiu au recunoscut că ţipă la copii, 11% (1 din 10), îi îmbrâncesc sau îi zgâlţâie, iar 4% îi jignesc.

Peste 30% dintre părinţi consideră că, pentru a-ţi găsi de lucru, este mai important să ai relaţii decât să termini o şcoală.

Citeste si Ludovic Orban: „România e în criză de când a câştigat PSD alegerile. E fostul partid comunist, partidul sărăciei”

În cercetarea actuală, care acoperă şi lunile de criză sanitară provocată de pandemie, se constată creşterea ponderii celor care declară că au cumpărat mai puţine alimente, au împrumutat sau primit alimente de la apropiaţi, au cumpărat mai puţin erechizite pentru copii.

Cercetarea a fost făcută la nivelul a 936 de gospodării, în care locuiesc 4.338 de persoane. Au fost culese informaţii de la 936 de adulţi şi 2.931 de copii.

Copii săraci România. Igienă precară, alimentaţie deficitară şi acces redus la sistemul sanitar

În 2020, în pofida pandemiei care necesita o igienă superioară, aceasta rămâne deificitară. Potrivit studiului, în mai mult de un sfert dintre gospodării, copiii nu se spală întotdeauna pe mâini de fiecare dată după ce merg la toaletă. În 24% dintre gospodării, minorii nu obişnuiesc să se spele pe mâini înainte de fiecare masă. Doar în 52% dintre gospodăriile participante la studiu membrii familiei se spală pe dinţi de două ori pe zi.

Igiena precară este o consecinţă a sărăciei şi a lipsei utilităţilor de bază: apă curentă, baie amenajată şi toaletă.

Regulile de igienă nu sunt respectate nici măcar la şcoală în totalitate, şi asta întrucât în 5% dintre şcoli nu există o sursă de apă, iar în 12% toaletele nu au apă curentă.

Citeste si Gestul impresionant al copiilor din România. Strâng bani pentru achiziționarea primei ambulanțe aeriene: Am donat banii de la Zâna Măseluță

Referitor la alimentaţie, cercetarea a arătat că unu din zece copii nu are suficientă mâncare şi se duce seara flămând la culcare, în 11% dintre gospodării copiii primesc maximum două mese pe zi, iar în 10% carnea sau peştele ajung în meniul celor mici doar o dată pe săptămână. Mai bine de jumătate dintre copii nu consumă zilnic lactate şi ouă, iar mai puţin de jumătate nu primesc zilnic nici legume şi fructe.

În 11% din familiile cu copii mai mici de cinci ani, aceştia nu au fost consultaţi nici măcar o dată în ultimul an de către medicul de familie. Doar 30% dintre copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani au efectuat analize medicale în ultimele 12 luni.

Copii săraci România. A crescut numărul copiilor care preferă să muncească decât să înveţe

Studiul mai arată că 68% dintre elevii din mediul rural merg la şcoală pe jos, 17% parcurg zilnic pe jos, până la unitatea şcolară, peste 8 km, iar peste jumătate dintre copiii de gimnaziu şi aproape trei sferturi dintre cei din clasele primare merg pe jos la şcoală distanţe mai mari de 8 km.

Abandonul şcolar în gimnaziu este strâns legat de costul ridicat al şcolii şi, în egală măsură, de rezultatele slabe ale copiilor, motive indicate de 56% dintre părinţi. A crescut şi numărul celor care preferă să lucreze în loc să înveţe.

Doar 61% dintre copiii şi tinerii chestionaţi susţin că le place la şcoală. Un sfert dintre tineri nu au acces întotdeauna la rechizitele de care au nevoie, iar 38% dintre părinţi cumpără mai puţine rechizite şi cărţi pentru copii, pentru a face economii.

27% dintre copii nu sunt ajutaţi niciodată de altcineva atunci când nu ştiu să facă tema pentru acasă

În 80% dintre gospodării, copiii şi tinerii de toate vârstele, de la grădiniţă la liceu, lucrează acasă făcând curăţenie, îngrijind animalele sau având grijă de alţi membri ai gospodăriei, trei sferturi dintre ei timp de 1-2 ore pe zi. Acelaşi timp este alocat temelor de către 58% dintre copiii şi tinerii chestionaţi.

8% din tineri lipsesc uneori sau întotdeauna de la şcoală pentru că se duc să muncească, iar 17% se simt obosiţi pentru că muncesc înainte sau după ore. 21% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani nu sunt la liceu, jumătate dintre aceştia lucrând cu ziua. Peste jumătate dintre elevii care abandonează şcoala după clasa a VIII-a o fac pentru că familia nu îşi permite costul şcolii.

România, pe primul loc în topul ţărilor în care copiii sunt categoria cea mai expusă sărăciei

Copiii constituie categoria socială cea mai expusă sărăciei şi excluziunii sociale, România fiind în fruntea ţărilor europene în această privinţă, cu peste 12% peste media europeană, conform Eurostat. În anul 2020, nevoile de bază ale copiilor din România rurală sunt în cea mai mare parte acoperite: sub 1% spun că nu au o locuinţă, 10% dintre ei se duc uneori sau întotdeauna flămânzi la culcare seara, în timp ce o proporţie similară declară că nu au niciodată, sau doar uneori, suficientă mâncare.

În mediul rural, rolul principal în luarea deciziei aparţine adultului, iar copiii nu sunt consultaţi, ci doar informaţi despre decizia finală (81%). Puţin peste jumătate dintre copiii chestionaţi (55%) apreciază că ideile lor au fost puse în practică. 53% dintre copii susţin că au participat în grupurile de consultări, fără a avea însă putere de decizie.

 

 


loading...