Corina Creţu: Am aprobat toate proiectele depuse de Guvern, dar cred că se putea face mai mult pentru că mai sunt bani de accesat

„Am aprobat toate proiectele care au fost depuse de Guvernul României. Aşteptăm proiecte noi. Avem în analiză trei proiecte de apă şi canalizare pentru câteva judeţe. Nu avem proiecte pentru autostrăzi, spitale regionale. Cred că se putea face mai mult. Mai sunt bani de accesat, iar doamna ministru (Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, n.r.) ştie”, a spus Creţu, conform Agerpres.

Pe de altă parte, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a afirmat că relaţia pe care autorităţile de la Bucureşti o au cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, „în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară”.

„Guvernul PSD este un guvern pro-european. Relaţia cu Comisia Europeană este una normală, bazată pe dialog, un dialog eficient, în aşa fel încât banii europeni pe care România îi merită să poată să ajungă în ţară şi să finanţeze obiectivele de investiţii care să conducă la dezvoltarea României. În ceea ce priveşte Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, am avansat în primele trei luni ale mandatului nostru şi din punct de vedere al Politicii de Coeziune pe care o gestionăm ca minister al Fondurilor Europene, s-a obţinut un avans în negociere în proporţie de 80%, dar din cauza multiplelor provocări negocierile nu mai pot continua decât după ce se va constitui noul Parlament European. Preşedinţia României la Consiliului Uniunii Europene nu va fi afectată sub nicio formă. Chiar înainte de debutul Preşedinţiei rotative s-a spus că Guvernul nu este pregătit pentru a face faţă exercitării acestui mandat, dar am demonstrat din plin că nu este aşa. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene primeşte aplauze la scenă deschisă faţă de modul în care este pregătită din punct de vedere profesional şi politic de a lua decizii”, a subliniat Plumb.

România găzduieşte, vineri, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor care gestionează fondurile europene în Uniunea Europeană (UE), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Bani europeni destinați protecției mediului și biodiversității din România, sifonați de către un personaj obscur, apropiat al fostului ministru Mircea Fechet

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

Evenimentul reuneşte la Bucureşti miniştrii din statele membre ale UE şi este prezidat de către ministrul român al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. De asemenea, la reuniune participă comisarul european pentru Politica Regională, Corina Creţu, miniştri responsabili cu Politica de Coeziune în statele membre UE, reprezentanţi ai Comitetului Regiunilor, Comitetului Social şi Economic European, Conferinţei Regiunilor Periferice şi Maritime, Băncii Europene de Investiţii (BEI), Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Comisiei Europene şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.

Pe agenda discuţiilor se află, printre altele, priorităţile de investiţii prevăzute de Politica de Coeziune în perioada de programare 2021-2027, guvernanţa fondurilor, în special legătura cu Semestrul European şi guvernanţa economică din perspectiva implementării, ponderea fondurilor aferente Politicii de Coeziune, ratele de cofinanţare şi nevoia de flexibilitate pentru a acoperi nevoile pe termen lung şi pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre statele membre şi regiuni, precum şi Politica de Coeziune în agenda strategică a liderilor pentru perioada 2019 – 2024.

Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene se desfăşoară sub deviza „Coeziunea, o valoare europeană comună’ şi pune accentul pe unitatea dintre statele membre UE şi pe importanţa reducerii decalajelor economice, sociale şi teritoriale la nivelul Uniunii.

Dezbaterea de la Bucureşti are loc înaintea Summit-ului de la Sibiu din data de 9 mai 2019, unde va fi prezentat Raportul final al Cartei albe privind viitorul Europei, adoptată de Comisia Europeană în data de 1 martie 2017.