„Între țările net contributoare și beneficiare au apărut diviziuni. În ceea ce privește politica de coeziune, este foarte important să demonstrăm că avem nevoie de acești bani, pentru că, la sfârșitul acestui an, noi, ca și Comisie Europeană trebuie să depunem în Parlamentul European bugetul de după 2020 și nu știu cum am putea pleda pentru o politică de coeziune dacă nu începem să facem plăți până atunci, să arătăm că noile state membre au cu adevărat nevoie de această politică de coeziune. Sunt foarte multe provocări: Brexit, migrația, securitatea internă și cea externă, lupta antiterorism, existența unei armate europene. Privirile se îndreaptă către bugetele cele mai mari, iar fondurile de coeziune, împreună cu agricultura, reprezintă 80% din bugetul total al Uniunii Europene”, a spus Crețu.

Potrivit acesteia, implementarea proiectelor trebuie urgentată, în condițiile în care 2016 a fost un an pierdut.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Geoană, umilit de unul dintre cei mai mari bloggeri pentru declaraţia ...

Eduard Hellvig: Amatorii politici să-și vadă de drum

„Trebuie să grăbim implementarea proiectelor, pentru că timpul nu mai are răbdare. 2016 a fost un an pierdut. La ora actuală sunt bucuroasă că Guvernul a transmis către Curtea de Audit toate pachetele privind acreditarea instituțiilor de gestionare și control și a făcut apel către Curtea de Audit să vadă aceste documente și să le analizeze cât se poate de urgent, astfel încât Comisia Europeană să fie notificată că instituțiile care vor gestiona cele 23 de miliarde de euro sunt capabile să facă acest lucru. Deci așteptăm notificarea din partea Curții Naționale de Audit, apoi autoritățile române vor putea trimite facturi, astfel încât Comisia Europeană să poată plăti”, a arătat oficialul european.

Ea a susținut că aceste întârzieri sunt valabile pentru multe state membre, pentru că, pentru perioada 2014-2020 s-au introdus în legislația europeană mai multe condiționalități ex-ante.

Întrebată cum poate crește România rata absorbției, Crețu a răspuns: „În primul rând prin simplificare, prin trecere la sistemul de depunere a proiectelor în format electronic. România este singura țară care mai folosește vechiul sistem. Practic, beneficiarii, în loc să se concentreze asupra implementării, asupra rezultatelor, se concentrează pe birocrație, pe parafare, ștampilare. Unde este valoarea adăugată? Nu știu dacă o ștampilă în plus poate să aducă rezultate mai bune”.

Potrivit comisarului, pentru trecerea la noul sistem este nevoie de mai multe modificări în legislația națională.

„Pe de altă parte, trebuie să avem proiecte de calitate, pentru că este poate pentru ultima dată când avem această mare concentrare de fonduri și eu cred că România trebuie să facă orice pentru a le folosi. Eu sunt aici pentru a sprijini, pentru a ajuta, joi va fi aici și președintele Comisiei Europene, domnul Juncker, facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta statele membre, inclusiv România, dar nu putem noi face treaba în locul statelor”, a adăugat Crețu.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se va afla, joi, în România, acesta urmând să aibă întâlniri cu șeful statului Klaus Iohannis și cu premierul Sorin Grindeanu.

Totodată, șeful CE se va adresa Parlamentului, în ședință plenară, cu privire la viitorul Europei, informează Reprezentanța Comisiei Europene la București.