Corlăţean: Declaraţia ambasadelor privind legislaţia penală este un gen de comunicare neuzual şi chiar contraproductiv

Titus Corlăţean e de părere că declaraţia celor 12 ambasade de la Bucureşti e contrară uzanţelor diplomatice.

„Sunt destui oameni în actuala guvernare, cu modestie mă număr şi eu printre ei, care privesc cu atenţie şi ne uităm asupra acestor semnalări, chiar şi atunci când sunt făcute public de către ambasadele statelor partenere. Pe de altă parte, aş fi preferat, aşa cum prescrie foarte clar Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, există un faimos articol 41, paragraful 2, care stabileşte regulile în materie. E valabilă pentru toţi, mai mari sau mai mici, în relaţiile internaţionale, de comunicare a chestiunilor oficiale direct cu Ministerul de Externe din statul care acreditează sau prin intermediul Ministerului de Externe, cu alte instituţii, de exemplu cu Parlamentul. Aş fi preferat ca aceste chestiuni să fie discutate direct şi în mod concret, aplicat, specific, care sunt acele teme concrete care pot trezi preocupări şi nu prin comunicări publice, pentru că acest gen de comunicare rămâne în continuare neuzual şi aş spune chiar contraproductiv”.

Senatorul PSD Titus Corlăţean a mai spus că ambasadorii au fost chemaţi la discuţii pe tema legilor justiţiei, dar că unul dintre ei i-a spus că „noi nu suntem atât de preocupaţi de legile justiţiei, cele trei, ci de legile penale, Codul Penal”.

„Am transmis într-un anumit context acum câteva luni, când discutam legile justiţiei în Parlament, am transmis în mod foarte direct la o întâlnire cu ambasadorii din statele membre ale UE, le-am transmis invitaţia de a veni la Senat, care era Camera decizională în acel moment, la întâlnirea cu factorii responsabili, conducerea Senatului, o serie de importanţi senatori din domeniul juridic, pentru a avea o discuţie extrem de aplicată cu ambasadele, cu echipele lor, pe temele pe care ridicau preocupări. Au fost două tipuri de răspunsuri. Separat, off the record, unul din distinşii ambasadori reprezentând o ţară cu foarte mare greutate în UE a spus să ştiţi că de fapt noi nu suntem atât de preocupaţi de legile justiţiei, cele trei, ci de legile penale, Codul Penal. Am rămas stupefiat. (…) I-am invitat, veniţi la Senat, avem următoarele zile, joi, vineri, luni, cu echipele dvs., să discutăm foarte concret acele articole. Am insistat după aceea, am revenit cu telefoane, n-a existat nici un fel de reacţie, nici un fel de prezenţă. Ce să înţeleg, că sunt chestiuni care rămân la domeniul generalităţilor, chestiuni de natură politică?”, se întreabă senatorul PSD.

Alte articole

Ce este confiscarea specială a averii, se aplică din această săptămână. Codul Penal a fost modificat

Guvernul Bolojan interzice angajările în acest domeniu. Devine lege în toată România, cu închisoare între 2 și 7 ani

Ambasadele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii au transmis joi un apel comun în care cer autorităţilor române „să ia în considerare potenţialul impact negativ al amendamentelor la legislaţia penală”. 

„Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice pași înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor. Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane. Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia”, este mesajul comun transmis de ambasadele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii, potrivit unui comunicat de presă.