Corlăţean: România studiază modalitatea de acceptare a jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a participat miercuri la reuniunea ministerială pe tema „100 de ani de la crearea Palatului Păcii: Avansarea cadrului de rezolvare paşnică a disputelor”, găzduită de Frans Timmermans, ministrul olandez al afacerilor externe, în marja segmentului de nivel înalt al deschiderii celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York.

În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a subliniat că „rolul Curţii Internaţionale de Justiţie este de necontestat în promovarea statului de drept, prin aplicarea principiilor şi normelor de drept internaţional, contribuind astfel la relaţiile prietenoase dintre state”. Titus Corlăţean a reamintit că România a participat la proceduri în faţa acestei instanţe, inclusiv în disputa bilaterală finalizată prin decizia Curţii din 2009 privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive între România şi Ucraina.

Ministrul de Externe a prezentat demersurile întreprinse recent la nivel naţional pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie şi a făcut referire la dezbaterile publice şi conferinţele iniţiate de Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu mediul universitar şi societatea civilă din România, cu participarea preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie, Peter Tomka.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Dezbaterile publice au relevat sprijinul general, împărtăşit inclusiv de specialiştii în domeniu, pentru iniţiativa de acceptare de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii. În prezent, autorităţile române analizează modalitatea de acceptare a jurisdicţiei, inclusiv domeniile care vor fi excluse din sfera de jurisdicţie, înainte de perfectarea etapelor procedurale necesare aprobării declaraţiei de acceptare”, a declarat ministrul român de Externe.

Alte articole

PSD îşi alege noul preşedinte pe 7 noiembrie. Sorin Grindeanu, despre congres: „Ar fi bine să fie până în postul Crăciunului”

Titus Corlățean: ”AUR-ul vine peste noi. Bătălia strategică în România şi pentru România se va da între PSD şi AUR”

Reuniunea s-a desfăşurat în prezenţa secretarului general adjunct al ONU, Jan Eliasson, a preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie, Peter Tomka, a secretarului general al Curţii Permanente de Arbitraj, Hugo Siblesz, precum şi a subsecretarului general al ONU pentru afaceri juridice, Miguel De Serpa Soares. Reuniunea a marcat centenarul Palatului Păcii – sediul Curţii Internaţionale de Justiţie – şi a fost organizată cu scopul de a sprijini promovarea statului de drept la nivel internaţional şi, în special, întărirea modalităţilor de rezolvare paşnică a disputelor.

Curtea Internaţională de Justiţie, cu sediul la Haga, este organul principal judiciar al ONU şi a fost înfiinţată în 1945, în baza Cartei Naţiunilor Unite.

CIJ este compusă din 15 judecători aleşi pentru termene de nouă ani de către Adunarea Generală a ONU şi de către Consiliul de Securitate.

Competenţa obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie poate fi recunoscută, de orice stat, printr-o declaraţie unilaterală înaintată Secretarului General ONU, cu privire la orice litigiu juridic în relaţia cu orice stat care acceptă, la rândul său, jurisdicţia obligatorie.

În cazul Delimitarea maritimă la Marea Neagră (România c. Ucraina), competenţa Curţii fusese stabilită numai cu privire la acest litigiu, printr-o clauză specială a acordului conex Tratatului politic de bază româno-ucrainean din 1997.