Infecțiile virale sunt frecvente, iar unele sunt cunoscute că provoacă sindromuri neuropsihiatrice care afectează domeniile cognitive, emoționale, comportamentale și perceptive. În privința Covid-19, există o recunoaștere din ce în ce mai mare în rândul implicațiilor sale psihiatrice. Înainte de această pandemie, coronavirusurile au provocat două epidemii, sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), iar scopul recentului studiu a fost evaluarea problemelor psihiatrice și neuropsihiatrice ale SARS, MERS și Covid-19.
Astfel, s-a constatat că în faza acută a bolii, simptomele frecvente la pacienții internați pentru SARS sau MERS includ confuzie (36 din 129 pacienți), dispoziție deprimată (42 din 129), anxietate (46 din 129), tulburări de memorie (44 din 129) și insomnie (54 din 129).
Citeşte şi:
În stadiul post-boală, starea de spirit depresivă a fost observată la 35 din 332 de pacienți, insomnie la 34 din 280, anxietate la 21 din 171 pacienți, iritabilitate în 28 din 218, probleme de memorie la 44 din 233 și oboseală la 61 din 316 pacienți. Metaanaliza indică faptul că, după boală, frecvența stresului posttraumatic a fost de 32,2%, cea a depresiei 14,9%, iar cea a tulburărilor de anxietate 14,8%.
Statisticile referitoare la pacienții cu o formă severă de Covid-19 și plasate la terapie intensivă arată apariția semnelor de delir (confuzie) la 26 din 40 de pacienți (adică la 65% din cazuri) și agitație la 40 din 58 (69%).
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/trump-hepta-3-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/sophie-ellis-bextor-a-ajuns-de-ugenta-la-spital-fotografia-cu-care-artista-si-a-bagat-fanii-in-sperieti.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/hepta4870181-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/florin-zamfirescu.jpg)
