Cortizolul sau hormonul stresului, vinovat de îmbătrânirea accelerată

Cortizolul are un impact major pentru îmbătrânirea accelerată. Cortizolul este hormonul principal eliberat în momentele de stres, activând reacții „de fugă sau luptă.” Acest răspuns rapid și intens este esențial în situații critice, permițând corpului să mobilizeze rapid energia. „Problema apare atunci când cortizolul este prezent în cantități mari pentru perioade lungi de timp, așa cum se întâmplă în stresul cronic,” explică Dr. Donca. În astfel de cazuri, cortizolul începe să deterioreze sănătatea în loc să o protejeze. Radicalii liberi generați de acest hormon atacă celulele și accelerează deteriorarea telomerilor, acele structuri ale ADN-ului care protejează celulele împotriva îmbătrânirii premature.

Dieta Ikariană: Nouă alimente sănătoase pe care trebuie să le introduci în alimentația ta pentru longevitate

De-a lungul vieții, acest atac constant poate accelera procesul de îmbătrânire biologică. Telomerii scurtați de stresul cronic sunt corelați direct cu riscul de boli degenerative și o capacitate redusă a organismului de a se repara singur.

Impactul cortizolului asupra aspectului fizic

Un alt aspect interesant discutat la congres a fost efectul vizibil al cortizolului asupra vârstei biologice. Diferențele dintre vârsta cronologică și vârsta biologică sunt uneori evidente la persoanele care trăiesc sub presiune constantă. Conf. Dr. Donca a dat exemple concrete, cum ar fi liderii politici și alte persoane cu responsabilități intense, care îmbătrânesc prematur din cauza stresului. Stresul determină corpul să îmbătrânească mai repede, iar rezultatele sunt vizibile chiar și la nivel de aspect fizic.

Alte articole

Studenții de la SNSPA, provocați să propună soluții și să participe la concursul național „Proiect de țară – România 2050”: Vrem o țară mai echitabilă, mai digitalizată și mai sănătoasă

Două eleve din Suceava au o invenţie premiată la Londra – apa plasmatică-, cu care vor să revoluționeze agricultura din România

„Nu este vorba doar de stresul mare de moment, ci de stresul cronic, prelungit, care declanșează procese inflamatorii și produce schimbări hormonale greu de inversat,” a subliniat Dr. Donca. Pentru a ilustra impactul imediat al stresului, acesta a amintit scene din literatură și exemple reale unde părul albește subit sau unde starea fizică se degradează în scurt timp.

Cortizolul: Un dușman, dar și un prieten

Deși cortizolul este adesea descris ca un „dușman al sănătății,” el joacă și un rol protector. Acționează ca antiinflamator și ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor. Totuși, atunci când stresul devine constant, cortizolul poate crește riscul de hipertensiune, afecțiuni cardiovasculare și alte boli cronice. Reducerea stresului prin exerciții fizice, meditație și o dietă echilibrată sunt esențiale pentru a menține acest hormon la un nivel optim.

Descoperirile prezentate la Congresul Național de Geriatrie și Gerontologie oferă o înțelegere mai profundă a modului în care hormonii influențează procesul de îmbătrânire.

Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu susține cele mai noi descoperiri prezentate la Congresul Național de Geriatrie și Gerontologie

Prof. Dr. Gabriel Ioan Prada: Vaccinarea, un aliat împotriva riscurilor ascunse ale gripei. Vârstnicii, care deja suferă de diverse boli cronice, devin victimele unei „mortalități ascunse”, cauzate de complicațiile gripei

Gripa sezonieră este adesea considerată o problemă de scurtă durată, tratată cu ceaiuri și odihnă. Însă, pentru persoanele în vârstă, gripa poate fi mult mai periculoasă decât pare. Aceasta este tema centrală a prezentării pe care Prof. Dr. Gabriel Ioan Prada o susține în cadrul Congresului Național de Geriatrie și Gerontologie, un eveniment la care Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României este partener științific.

Protecția extinsă a vaccinurilor gripale

În prezentarea sa, „Protecția dincolo de gripă”, Prof. Prada aduce în discuție un aspect vital: gripa poate declanșa complicații extra-respiratorii grave, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Vârstnicii, care deja suferă de diverse boli cronice, devin victimele unei „mortalități ascunse”, cauzate de complicațiile gripei. Studiile arată că, în primele trei zile după infectare, riscul de infarct miocardic crește de zece ori la persoanele peste 65 de ani.

„S-a constatat că vaccinul cu doză mare de antigen a redus cu 13% spitalizările pentru boli respiratorii și cu 20% spitalizările pentru pneumonie la acești rezidenți vulnerabili. Studii randomizate controlate au demonstrat eficacitatea acestui vaccin. Peste 1,6 milioane de persoane au fost studiate și s-a observat un impact semnificativ al vaccinului cu doză mare în reducerea spitalizărilor și mortalității”, a arătat în prezentarea s-a științifică Prof. Dr. Gabriel Ioan Prada.

„Harta Longevităţii în România” a fost lansată. Bucureştiul este şi capitala seniorilor, dar mediul rural aduce o pensie mai îndelungată

Ediția din acest an a Congresului are o semnificație deosebită: aniversarea a 50 de ani de la primirea Doamnei Profesor Ana Aslan în Academia Română, un nume sinonim cu inovația în domeniul geriatriei. Aceasta a revoluționat percepția asupra îmbătrânirii și a transformat România într-un centru de excelență în acest domeniu. Astfel, prezența Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu la acest eveniment reprezintă un pas firesc în continuarea moștenirii lăsate de Ana Aslan.

Temele abordate în cadrul congresului sunt de actualitate, iar printre cele mai interesante se numără cercetările asupra soluțiilor metabolice pentru longevitate și provocările nutriționale la vârsta a treia. Prof. Dr. Prada, împreună cu Lăcrămioara Frăsineanu, vor reprezenta Senatul Științific al FDVDR, punând accent pe nevoia unei colaborări internaționale în cercetarea procesului de îmbătrânire.