COVID-19, bilanţul la 20 iulie. Argeşul şi Bucureştiul au înregistrat peste 100 de cazuri de coronavirus fiecare în ultimele 24 de ore

Direcţia de Sănătate Publică Argeş a raportat 119 cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore. Este judeţul cu cel mai mare număr de cazuri în 24 de ore. Şi în Capitală au fost anunţate luni 107 noi cazuri de COVID-19.

La mare distanţă se află judeţul Galaţi cu 55 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, Braşov cu 53 de noi cazuri, Bacău cu 52.

La polul opus, şase judeţe nu au raportat niciun caz nou de COVID-19: Bihor, Caraş-Severin, Giurgiu, Satu Mare, Sălaj şi Teleorman.

Citeşte şi: BILANŢ coronavirus 20 iulie în România. 681 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore. 293 de pacienţi la ATI

Legea carantinei şi izolării intră în vigoare de marţi. Ce schimbări se produc în România în plină pandemie de COVID-19

Lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, cunoscută sub denumirea de „legea carantinării și izolării”, va intra în vigoare marți, 21 iulie.

Legea carantinei şi izolării nu se aplică doar în perioada epidemiei de COVID-19, ci pentru orice altă epidemie sau situație de risc epidemiologie și biologic. Prevederile actului normativ sunt pentru prevenirea introducerii și limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul României.

Ce înseamnă carantină

Carantina persoanelor este definită în lege drept „separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen de alte persoane, în spații special desemnate de către autorități, la domiciliu sau la locația declarată de către persoana carantinată.

Cine intră în carantina

Măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care:

a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu;

b) au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată a fi infectată de o boală infecto-contagioasă.

În situația în care persoanele refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locația declarată de acestea, precum și atunci când persoanele în cauză încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control recomandă, iar reprezentantul direcției de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spațiul special desemnat de autorități, dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.

Citeşte şi: Dr. Monica Pop cere atacarea legii carantinei la CCR. „E neconstituţională. Este permisă internarea cu forţa exclusiv psihopaţilor”

Cât durează carantina
Carantina se instituie pe durata perioadei de incubație a bolii de care persoana este fie bolnavă fie suspectă. „Măsura încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubație sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării”.

Cine plătește carantina
Persoanele care ajung în carantină într-un spațiu desemnat de autorități pentru că au declarat pe propria răspundere că nu pot realiza distanțarea fizică la domiciliu nu plătesc nimic, carantina le este plătită de către bugetl Ministerului Sănătății.

Cei care nu respectă carantina la domiciliu, deși ei au declarat că vor sta acasă sau la o locație anume, au obligația de a suporta cheltuielile carantinării în spațiul special desemnat de autorități.

Ce înseamnă izolarea

Izolarea în spital se va dispune cu acordul persoanei examinate de medic, iar în lipsa acestuia doar când mediul constată riscul iminent de transmitere comunitară. Persoana respectivă va trebui să stea însă în spital cel mult 48 de ore, până când vin rezultatele examenelor medicale care i s-au făcut. La împlinirea celor 48 de ore, medicul poate recomanda prelungirea măsurii de izolare la spital sau poate recomanda chiar izolarea la domiciliu sau în altă locație declarată de persoana în cauză. Măsura izolării dispusă de medic încetează când se confirmă vindecarea persoanei sau când mediul recomandă asta pentru că constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

În ceea ce priveşte măsura izolării la domiciliu, legea prevede că aceasta se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată nu poate fi dispusă în situaţiile in care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locaţie alternativă ataşată acesteia.

Totodată documentul stabileşte că izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive.

Citeşte şi: Avocatul Poporului critică legea carantinei: „Medicii cred că aceste măsuri contravin practicilor CEDO privind munca forţată”

Carantina şi izolarea pot fi contestate în instanţă

Legea carantinei şi izolării prevede că măsurile luate vor putea fi contestate în instanță de pacienți, fie la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază ori își are reședința pacientul, fie la judecătoria în a cărei circumscripție e situată unitatea sanitară unde e internat. Nu va fi plătită nicio taxă de timbru pentru aceste acțiuni, iar ele se vor judeca de urgență – 24 de ore.