În termeni concreţi, ai cifrelor seci, numărul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, este de 1.085.908, iar cel al deceselor este de 58.064. Au trecut trei luni de la primul caz de COVID-19 anunţat oficial la Wuhan, iar la prima vedere cifrele ar putea să sperie, însă puse într-un context mai general ele nu mai sunt chiar aşa de înfricoşătoare.

Precedenta pandemie cea a virusului H1N1 (2009-2010), aşa-numita gripă porcină, a fost de-a dreptul devastatoare. Din ianuarie 2009 până în august 2010 se estimează că au fost infectate între 700 de milioane şi 1,4 miliarde de persoane, iar numărul deceselor este estimat între 284.000 şi 575.000.

Alte Articole

"Are cancer!" Laurențiu Reghecampf rupe tăcerea! Din cauza ...

Noi detalii ies despre divorţul Anamariei Prodan. Ce avea plănuit ...

Un mare român ne-a părăsit. Artistul Vladimir Şetran a murit ...

SUA are acum peste 260.000 de infecţii cu noul coronavirus şi majoritatea activităţilor sunt blocate, dar în timpul gripei porcine, între aprilie 2009 şi aprilie 2010 au fost infectaţi aproximativ 60 de milioane de americani, dintre care peste 270.000 au fost spitalizaţi. Numărul celor decedaţi în SUA a fost atunci de 12.469.

Dincolo de efectele reale, decese şi îmbolnăviri, trebuie să luăm în cosiderare aspectul vieţii sociale în care s-au dezvoltat aceste ultimele două pandemii. La momentul 2009-2010 diseminarea informațiilor a fost făcută într-o manieră relativ ordonată, deoarece mediile sociale nu erau încă atât de puternice precum sunt în prezent. În zilele noastre, răspândirea de știri false și conspirații se poate face fără a fi nevoie să citiți un articol întreg pe un site, ci chiar aceste informaţii sau frânturi din ele vin la noi prin intermediul social media, imediat ce deschidem telefonul. În consecinţă şi panica şi teama se pot răspândi foarte uşor în comunităţi întregi. Atunci când gripa porcină s-a manifestat pentru prima dată, în 2009, violenţa sa a fost aproape la fel de mortală ca şi a Covid-19, dar, deoarece toată lumea a cooperat și opinia publică nu a intrat în panică, nu a fost vorba de exaltări sau măsuri extreme pe toată durata manifestării sale.

Gripa porcină şi COVID-19, diferenţe şi asemănări

Pandemia de gripă din 2009 a fost a doua pandemie H1N1 pe care a trăit-o lumea – prima fiind gripa spaniolă din 1918, încă cea mai mortală pandemie din istorie. Pandemia din 2009 a fost cauzată de o nouă tulpină de H1N1 care a avut originea în Mexic în primăvara anului 2009, înainte de a se răspândi în restul lumii. OMS a declarat pandemia de gripă porcină în luna iunie a acelui an.

Citeşte şi Germania are capacitatea de a trata singură toţi pacienţii cu COVID-19 din lume, în stare gravă. Măsuri extraordinare luate la Berlin

Gripa porcină a afectat în primul rând copiii și adulții tineri, iar 80% din decese au fost la persoane cu vârste sub 65 de ani. Acest fapt este cumva neobișnuit, având în vedere că majoritatea tulpinilor de virus gripal, inclusiv cele care provoacă gripa sezonieră, provoacă cel mai mare procent de decese la persoanele de peste 65 de ani. Totuşi, în cazul gripei porcine, persoanele în vârstă păreau să aibă deja o imunitate suficientă pentru grupul de viruși din care face parte H1N1, aşadar această categorie cu a fost afectată atât de mult.

La începutul ambelor pandemii, secvențele genetice ale virusului au fost dezvăluite public cu o viteză remarcabilă, astfel încât țările să poată crea teste de diagnostic cât mai curând posibil. Astfel, pe 24 aprilie 2009, la doar nouă zile după depistarea inițială a H1N1, secvențele genetice ale virusului au fost încărcate într-o bază de date publică și a început deja dezvoltarea unui vaccin. În mod similar, pe 12 ianuarie 2020, la cinci zile după ce noul coronavirus a fost izolat, oamenii de știință chinezi au publicat secvența genetică a virusului.

Citeşte şi Un eminent savant german acuză: „Guvernele au luat măsuri absurde împotriva COVID-19! Ne sinucidem colectiv, din cauza unei năluciri”

Primul caz de COVID-19 în SUA a fost identificat pe 20 ianuarie, iar Departamentul de Sănătate și Servicii Umane a declarat urgența de sănătate publică 11 zile mai târziu, pe 31 ianuarie. În mod similar, SUA au declarat gripa porcină ca fiind o urgență de sănătate publică la 11 zile după primul caz confirmat în SUA, în 2009.

Dar asemănările se cam opresc aici. Lucrurile nu s-au întâmplat în continuare la fel de rapid sau la fel de bine cu COVID-19, așa cum s-a întâmplat cu gripa porcină. În patru săptămâni de la depistarea H1N1, în 2009, Centrul de Prevenţie şi Control al Bolilor (CDC) a început să elibereze materiale medicale care ar putea preveni și trata gripa, iar majoritatea statelor din SUA aveau laboratoare capabile să diagnostice H1N1. Or, în privinţa COVID-19 tocmai testele de diagnosticare reprezintă marea problemă.

„O altă diferență este că aceasta este prima pandemie din era social media„, spune Steffanie Strathdee, de la Universitatea Sand Diego. „O mulţime de materiale de dezinformare cu privire la boală s-au răspândit mai repede decât virusul„, mai spune ea. Cu toate acestea, plusul adus de tehnologie în ultimii 10 ani ar putea avea ca efect pozitiv o viteză în plus cu care se poate produce cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor.