COVID-19. Testarea în masă, modelul coreean, maşinăria germană a lui Merkel şi promisiunile care i-au adus demisia lui Victor Costache

Victor Costache a părăsit postul de ministrul al Sănătăţii tocmai când anunţa că vrea să implementeze, cel puţin în Bucureşti, modelul de testare din Coreea de Sud. „Vrem să se testeze toată populația Bucureștiului printr-o serie de echipe care vor merge door to door (din ușă în ușă- n.red.), după modelul Coreei de Sud. Este foarte important să facem milioane de teste. Până la sfârșitul săptămânii, vom avea încă 200.000 de teste„, este declaraţia lui Victor Costache şi, în loc să fie privită cu optimism ea a fost etichetată mai degrabă drept iresponsabilă.

Cifrele sunt cele care sunt împotriva de-acum fostului ministru Costache. Asta deoarece, de la începutul pandemiei, în toatî România fuseseră prelucrate până miercuri 25 martie, doar 14.466 de teste. Or, Bucureştiul are oficial aproape două milioane de locuitori şi oricât de mult ar fi accelerate lucrurile, mult mai aproape de realitate pare să fie declaraţia unui alt fost ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, care spunea că dacă ar fi pusă în practică ideea lui Victor Costache probabil că întreaga testare a bucureştenilor s-ar încheia în 2024.

Cum funcţionează de fapt modelul coreean

Eroarea majoră a lui Victor Costache este că modelul său de urmat, Coreea de Sud, nu a procedat niciodată la testarea în masă a populaţiei din anumite aglomeraţii urbane, fie că vorbim aici de Seul (aproximativ 10 milioane locuitori), Busan (3,5 milioane locuitori) sau Daegu (2,5 milioane locuitori). Conform Centrului Coreean de Prevenţie şi Control al Bolilor, până astăzi au fost testate, în Coreea de Sud, 357.896 de persoane.

Citeşte şi China aruncă asupra Italiei vina răspândirii coronavirusului. Pe ce se bazează Beijing-ul

Alte articole

Studiu american: Copiii născuţi din mame care au avut Covid-19 în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de diagnostic de autism

Circa 10.000 de persoane au dat în judecată statul elvețian și cer despăgubiri după măsurile restrictive din pandemia de COVID-19

La o populaţie de aproximativ 51 milioane de locuitori, asta însemnă o medie de 6.764 teste la un milion de locuitori, număr ce pare suficient ca să ţină situaţia sub control în ţară în momentul de faţă, după cum arată statisticile. Pentru a ne face o idee mai clară ce înceamnă această cifră şi cât de departe era Victor Costache de realitate trebuie să spunem că în SUA media de teste pentru COVID-19 este de 1.048 de teste la un milion de locuitori. Practic, unu din 142 sud-coreeni şi unu din 786 au fost testaţi deja de coronavirus. Bineînţeles, experții atribuie declinul recent al Coreei de Sud în privinţa numărului de noi cazuri de infecţie, cu eforturilor de testare timpurie făcute de această ţară, un exemplu de succes în „aplatizarea curbei”, dar punerea în practică a modelului presupune nu numai uriaşe resurse financiare, dar şi umane şi de ordin al dotărilor medicale.

Modelul german

Germania, la o populaţie de aproximativ 80 milioane locuitori a făcut în jur de 200.000 de teste, iarăşi o cifră care ar fi trebuit să-i dea de gândit lui Victor Costache. Însă guvernul de la Berlin s-a concentrat mai mult pe tratare decât pe prevenţie, bazându-se probabil pe un sistem medical pus deja la punct. Astfel, o „injecţie” de trei miliarde de euro a dublat practic numărul de paturi de la Terapie Intensivă, de la 28.000 la 56.000. 

Guvernul de la Berlin a comandat şi 30.000 de noi ventilatoare, ceea ce înseamnă că va spori automat proporţional şi capacitatea de a trata bolnavii, putându-se ajunge la îngrijirea în condiţii excelente a până la 40.000 de pacienţi în stare critică.

În tot acest timp, România merge pe urmărirea priorităţilor, după cum ne anunţă premierul Ludovic Orban. „Urmărim creşterea capacităţii de diagnosticare: INSP, în baza recomandărilor venite de la CE, a instituit un sistem de diagnosticare, stabilind priorităţile de diagnosticare – aplicăm aceste reguli care sunt stabilite de INSP. Urmărim apărarea spitalelor, procurarea de urgenţă a materialelor necesare pentru a asigura protecţia personalului, indiferent în subordinea cui sunt. Avem prioritate zero achiziţia de materiale necesare pentru a proteja angajaţii şi pacienţii din spitale„, a anunţat şeful Executivului.