Crenvurştii de pe piaţa din România, plini de coloranţi din gândaci şi aditivi periculoşi

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din supermarketuri 43 tipuri de crenvurști, în vederea realizării studiului.

93% din produsele analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 2 aditivi alimentari până la 11 aditivi alimentari.

„La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect. 42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roșu strălucitor obținut dintr-o specie de insectă numită coșenilă„, spun specialiştii APC, în studiu.

Top 10 mărci de crenvurști după numărul de aditivi alimentari

Alte articole

InfoCons trage un semnal de alarmă! Cât de sănătoasă este, de fapt, ciorba de legume din restaurante

Ce conţine burger-ul de vită de la fast food. Habar nu aveai ce mănănci, de fapt, atunci când îl comanzi

• „Campofrio cu 11 aditivi;
• Caroli/Familia cu 10 aditivi;
• Pikok, Caroli, AIA, cu 9 aditivi;
• Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;
• Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;
• Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;
• AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;
• Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;
• Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;
• Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi”.

Top 3 mărci de crenvurști FĂRĂ aditivi alimentari

• 1. Pikok cu 93% carne din pulpă de porc;
• 2. Agil cu 80% piept de pui;
• 3. Forzoso cu 59% carne pui și 29% piele pui”.

De asemenea, multe sortimente conţin resturi de carne şi tendoane, obţinute prin separarea mecanică de pe oase.

„În jargonul specialiștilor are chiar denumirea de „mâzgă” sau „noroi”: „noroi alb – white slim, engl.” (când e vorba de carne de pasăre) ori „noroi roz – pink slim, engl.” (când e vorba de carne roșie, de la specii patrupede). Procesul presupune măcinarea carcasei și pasarea pastei (care cuprinde măcinătura de os, măduva osoasă și celelalte țesuturi comestibile) sub presiune„, se arată în studiul APC.

„Declarativ, o cantitate limitată de CSM (carne separată mecanic) obținută la înaltă presiune este folosită pentru producerea hranei animalelor de companie, dar aceeași CSM (îndeosebi CSM obținută la joasă presiune) a devenit produs de consum pentru categorii tot mai largi de consumatori, în mare măsură fără cunoașterea realității de către aceștia și fără acceptul lor”, spun specialiştii.

Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 11 grame și 28 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 3,3 grame și 11 grame, arată datele analizate.

„Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân„, se mai arată în studiu.

Studiul face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Asociaţia Pro Consumatori (APC) își dorește să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Citeşte şi Ce să mănânci şi cât ca să fii sănătos