Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 5,44%, în creştere faţă de miercuri, când indicele a atins 5,37%, informează Mediafax.

Pensii 2022. Câţi bani vor primi în plus pensionarii după recalcularea pensiilor. Şeful Casei de Pensii explică formula de calcul a pensiei
Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,59%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 5,79%.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

INCREDIBIL! Doar 14 angajaţi din România au salarii de peste 20.000 de euro net pe carte de muncă. În ce domenii activează
Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

La începutul acestui an, ROBOR la trei luni avea valoarea de 3,02%, iar cel la șase luni era la nivelul 3,14%.

INS: Câştigul salarial mediu net a crescut în martie cu 5,8%, la 3.937 lei, faţă de luna februarie

Câştigul salarial mediu net s-a ridicat la 3.937 lei, în luna martie a acestui an, în creştere faţă de luna precedentă cu 216 lei (+5,8%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (9.968 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.079 lei), arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”În luna martie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6.401 lei, cu 342 lei (+5,6%) mai mare decât în luna februarie 2022. Câştigul salarial mediu net a fost 3.937 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 216 lei (+5,8%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9.968 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2079 lei)”, arată datele INS.

În martie 2022, comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 11%.

Isărescu: Avem începând cu iulie 2021 o creştere extrem de rapidă a preţurilor, ceea ce reflectă un şoc puternic sau un fenomen de criză 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, joi, că din iulie 2021 s-a înregistrat o creştere extrem de rapidă a preţurilor, menţionând că în spatele acestei creşteri se află cele legate de costurile de producţie, în special a costurilor cu energia.

„Avem începând cu iulie 2021 o creştere extrem de rapidă a preţurilor, ceea ce reflectă un şoc puternic sau un fenomen de criză, înseamnă o creştere într-o perioadă scurtă, bineînţeles că reflectă un fenomen advers cu totul şi cu totul deosebit. În spatele acestei creşteri a preţurilor de consum din România, ca şi din mai toate ţările europene, este o creştere a costurilor de producţie şi, în special, a costurilor cu energia, deci a preţurilor la energie. Toate formele de energie, inclusiv combustibilii. Se mai adaugă, tot pe partea de costuri, adâncirea sincopelor din lanţurile internaţionale de valoare adaugată cauzate de sancţiuni, reticenţa companiilor vizavi de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în trimestrul 1”, a precizat Isărescu.

El a menţionat că au fost şi câteva episoade de panică în primul trimestru al acestui an.  „Avem, de asemenea, şi câteva episoade de panică, le-am trăit cu toţii, nu le dezvolt. A fost un început de panică calmat, dar a durat vreo două săptămâni pe piaţa valutară, în special pe piaţa caselor de schimb valutar, din motive de lipsă fizică de bancomate, altminteri cursul am reuşit să îl ţinem stabil. Dar a fost panică şi în ceea ce priveşte unele alimente, în special uleiul comestibil şi carburanţii”, a explicat guvernatorul BNR.