Cristina Tarcea explică protocolul SRI-ÎCCJ. Se reglementa autorizarea interceptărilor pe siguranţă naţională

Preşedintele instanţei supreme susţine că protocolul a fost încheiat în anul 2009, valabilitatea lui fiind încheiată în 2009. Cristina Tarcea a precizat că, cel mai probabil, actul a fost încheiat după o decizie a CEDO din anul 2007, privind încălcarea dreptului la viaţă privată după realizarea unor interceptări pe siguranţă naţională dispus de procurori.

„Decizia CEDO a fost pronunţată în 2007, după decizia CEDO care e obligatorie în dreptul intern, ar fi fost normală şi necesarea adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care să se prevadă procedura de urmat şi competenţele unei instanţe de judecată. Eu cred că ăsta este argumentul pentru care a fost încheiat acel protocol în 2009, că după decizia CEDO nu a exista un cadru legal în baza căruia instanţele să dispună autorizarea înregistrării, iar nu parchetul. (..) Nu mai e aplicabil de la1 februarie 2014 pentru că prin leg 255/2013 care a intrat in vigoare odată cu noul cod penal s-a reglemetat procedura prin lege de acordare a autorizaţiei de interceptare de către ÎCCJ în cazul infracţiunilor pe siguranţă naţională”, a declarat Cristina Tarcea la Antena 3.

Tarcea, despre raportarea unor dosare la CE: E greu de acceptat că cineva din exterior se poate interesa

Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, susţine, referitor la o solicitare a CE din 2012, privind informaţii legate de anumite dosare de corupţie, că e greu de acceptat ca cineva din exterior să se intereseze de dosare aflate pe rol.

„Am citit şi eu lista şi recunosc că m-a surprins pentru că nu obişnuim noi, judecătorii, să ne interesăm de dosarele altui judecător şi e greu de acceptat ideea că altcineva, din exterior, se poate interesa de dosarele aflate pe rol. Am participat la numeroase misiuni MCV. Toate aceste sunt pregătite de Ministerul Justiţiei, nu există o comunicare directa ÎCCJ sau alte structuri şi misiunea MCV pentru că coordonatorul este Ministerul Justiţiei şi toata corespondenţele, temele de discuţie se derulază prin MJ. Am fost şi eu curioasă să vedem cam ce ascund arhivele nostre şi nu am găsit vreo adresa către noi prin care să ni se solicite relaţii cu privire la anumite dosare”, a declarat Cristina Tarcea la Antena 3.

Comisia Europeană a adresat, în martie 2012, o scrisoare ministrului Justiţiei de la acea vreme, Cătălin Predoiu, în care se cereau fişe cu privire la dosarele de corupţie, care să conţină informaţii privind calitatea inculpaţilor, etapele evoluţiei şi motivele amânărilor.

Alte articole

FACIAS: România a plătit în ultimii cinci ani peste 49 de milioane de euro pentru condamnările la CEDO. Statul nu a recuperat niciun leu de la vinovați, suma fiind achitată exclusiv din bugetul public

DOCUMENT CEDO oferă clarificări cu privire la decizia sa în cazul Călin Georgescu: „Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument în sprijinul plângerilor sale”

Urmarește RomaniaTV.net și pe