Criza din Ucraina s-ar putea prelungi câteva luni, avertizează Marea Britanie

Rusia ar putea prelungi cu câteva săptămâni sau chiar luni criza din Ucraina, încercând astfel să submineze unitatea Occidentului, a avertizat şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, citată joi de dpa.

Ea a apreciat că este vital „să nu ne lăsăm amăgiţi către o falsă senzaţie de securitate” de afirmaţiile Moscovei că forţele militare ruse au început să se retragă de la frontierele Ucrainei.

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, ameninţă Rusia: „Avem pregătit un pachet robust şi cuprinzător de sancţiuni”
Avertismentul secretarului apărării Regatului Unit a fost precedat de cel al general-locotenentului Sir Jim Hockenhull, şeful serviciilor militare de informaţii, care a declarat că, deşi Kremlinul susţine contrariul, Rusia continuă de fapt să deplaseze forţe către zona de frontieră. El a precizat că au fost observate în vecinătatea Ucrainei noi vehicule, elicoptere şi un spital de campanie.

Alte articole

Ucraina continuă atacurile cu drone asupra Moscovei, cu o zi înainte de parada lui Putin. Aeroporturile din capitala rusă au fost închise

Nou atac al Rusiei asupra Kievului, soldat cu două persoane ucise. Alți trei morți în Sumi, după un atac cu rachetă balistică

Criza din Ucraina. Într-un comunicat difuzat miercuri seara, Hockenhull nu a lăsat loc de interpretări: „Rusia continuă să acumuleze capacităţi militare în apropiere de Ucraina. (…) Rusia a instalat forţa militară pentru o invazie în Ucraina”.

Într-un articol scris pentru ziarul The Daily Telegraph, Truss – care urmează să facă săptămâna aceasta vizite în Ucraina şi Polonia pentru a demonstra din nou sprijinul aliaţilor – neagă existenţa dovezilor privind disponibilitatea ruşilor de a se retrage. „De fapt, concentrarea militară rusă nu dă semne de încetinire”.

„Nu trebuie să ne facem iluzii”, arată Truss, adăugând că „Rusia ar putea prelungi asta mult mai multă vreme, într-o manevră obraznică de a folosi alte săptămâni – sau chiar luni – pentru subminarea Ucrainei şi punerea la încercare a unităţii Occidentului”. „Este un test pentru tăria noastră”, a conchis ea.

Rusia va ataca Ucraina! Experţii americani au anunţat noua dată a invaziei
Rusia a negat de mai multe ori că are vreo intenţie de a ataca Ucraina, deşi a concentrat la frontieră circa 130.000 de militari; în discursul său televizat de marţi, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a menţionat chiar numărul de 150.000.

Ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a respins încă o dată astfel de afirmaţii ca „fantezii” ale politicienilor occidentali. „Este o situaţie foarte ridicolă; a fost isterie, chiar frenezie, alimentată timp de câteva săptămâni de colegii noştri din Occident”, a declarat el pentru emisiunea realizatorului Robert Peston de la televiziunea britanică ITV. „S-au convins unii pe alţii şi întreaga lume că Rusia este pe punctul de a invada; chiar au precizat date concrete. Deci s-a întâmplat în minţile lor, în capetele lor”, a spus diplomatul.

În discursul pe care urmează să îl ţină la Kiev, Truss va insista că, dacă Moscova doreşte într-adevăr o rezolvare paşnică a crizei, „calea diplomaţiei” rămâne deschisă, dezvăluie dpa. „Suntem gata să discutăm. Dar spunem foarte clar – dacă ei decid să continue pe calea agresiunii, vor fi consecinţe uriaşe, care vor însemna pentru Rusia costuri economice grave şi un statut de paria”.

După vizitele în Ucraina şi Polonia, Truss va participa la Conferinţa de Securitate de la Munchen, alături de alţi miniştri de externe şi ai apărării din NATO.

Miercuri, miniştrii apărării din statele membre ale Alianţei nord-atlantice, reuniţi la Bruxelles, au convenit să înceapă planificările pentru o serie de grupuri tactice în centrul, estul şi sud-estul Europei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că intenţia este de a contracara ameninţarea Rusiei, pe care a descris-o drept „noua normalitate”.

Deşi aliaţii occidentali au arătat clar că nu vor interveni militar în Ucraina, care nu este membră a NATO, ei intenţionează să întărească defensiva în alte ţări est-europene, reaminteşte dpa.