Criza din Ucraina. SUA și mai multe țări aliate sunt în discuții pentru a desfășura mii de militari în țările NATO din Europa de Est, înainte de o potențială invazie rusă a Ucrainei, ca dovadă de sprijin în fața agresiunii Moscovei, au declarat pentru CNN trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Statele Unite şi câţiva aliaţi de-ai lor în NATO discută despre o desfăşurare a aproximativ câte 1.000 de militari în trei state membre NATO din Europa de Est – România, Bulgaria şi Ungaria -, înaintea unei eventuale invazii a Ucrainei de către Rusia, în semn de susţinere împotriva unei Moscove tot mai agresive, declară pentru CNN trei oficiali americani la curent cu aceste dscuţii.

Alte Articole

Ungaria a declarat stare de război!! Alertă şi la graniţa ...

Principalele surse ale infectărilor cu variola maimuţei: o ...

Biserica Catolică este în doliu: a murit Cardinalul italian ...

Statele Unite se aşteaptă în continuare ca Rusia să facă ”uz de forţa militară” împotriva Ucrainei, într-un fel sau altul, ”poate până la jumătatea lui februarie”, estimează miercuri adjuncta secretarului de Stat american Wendy Sherman, care dă asigurări că nu ştie dacă preşedintele rus Vladimir Putin a luat ”decizia defintivă” de a trece la ofensivă, relatează AFP.

SUA îşi intensifică acţiunile militare la graniţa Rusiei, Serghei Lavrov ameninţă cu măsuri de ripostă

”Totul arată” că preşedintele rus Vladimir Putin ”va face uz de forţa militară la un moment dat, poate de acum şi până la mijlocul lui februarie”, a declarat ea.

Însă Wendy Sherman dă asigurări că nu ştie dacă Putin a luat ”decizia definitivă” de a trece la ofensivă împotriva Ucrainei.

”Eu nu ştiu ce se întâmpllă în capul preşedintelui (rus Vladimir) Putin. Există doar o persoană care ştie şi aceasta este preşedintele Putin însuşi”, a declarat ea într-o intervenţie virtuală la Yalta European Strategy, un forum de reflecţie pe tema ”viitorului european al Ucrainei”.

”Cred că inclusiv oamenii din jurul lui nu ştiu ce va face până la urmă”, apreciază Wendy Sherman.

Criza din Ucraina. Numărul doi al diplomaţiei americane a declarat, de asemenea, că Jocurile Olimpice (JO) de Iarnă de la Beijing, care încep la începutul lui februarie cu o ceremonie de deschidere la care urmează să participe preşedintele rus Vladimir Putin, ar putea avea ”un impact asupra calendarului şi reflecţiei” acestuia.

”Noi ştim, toţi, că Jocurile Olimpice încep la 4 februarie cu ceremonia de deschidere, iar preşedintele Putin se va afla acolo. Eu cred că probabil preşedintele Xi Jinping nu ar fi entuziasmat dacă Putin alege acel moment să invadeze Ucraina”, a declarat Wendy Sherman.

Ambasada Statelor Unite la Kiev le-a cerut miercuri cetăţenilor americani să se pregătească imediat de plecare din Ucraina, transmite Reuters.

Misiunea diplomatică americană apreciază că situaţia securităţii din Ucraina este „imprevizibilă din cauza ameninţării crescute a unei acţiuni militare a Rusiei”. Situaţia „se poate deteriora foarte rapid”, arată site-ul de internet al ambasadei

Criza din Ucraina. Rusia înarmează separatiştii

Un conducător de rang înalt al Parlamentului rus, Andrei Turceak, îndeamnă miercuri Rusia să livrează armament separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, pe fondul unor tensiuni sporite la frontiera ruso-ucraineană, relatează AFP.

”În aceste condiţii, Rusia trebuie să ofere asistenţa necesară republicilor populare de la Lugansk şi Doneţk şi să le livreze anumite tipuri de armament, pentru a le consolida capacitatea defensivă”, a îndemnat, la televiziunea rusă, prim-vicepreşedinteşe Consiliului Federaţiei, Camera superoară a Parlamentului rus.

Una dintre ”feţele” Partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin, Andrei Turceak acuză totodată autorităţile de la Kiev de faptul că ”pregătesc o agresiune militară” împotriva regunilor ucrainene separatiste proruse.

Sursa: NATO a respins propunerile de securitate ale Rusiei. „Multe dintre cereri sunt nerealiste”

Occidentul – mai ales Statele Unite – acuză, la rândul său, Rusia de faptul că a comasat zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina în vederea unei eventuale invazii a vecinului său.

Rusia dezminte orice plan al unei ofensive, îsnă condiţionează o dezescaladare a crizei printr-o serie de revendicări prevăzute prin două proiecte de tratat care să garanteze, îngtre altele, că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.

Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză Moscova de susţinerea militară şi financiară a separatiştilor proruşi împotriva cărora Kievul luptă în Donbas (est) din 2014, însă Rusia dezminte aceste acuzaţii.

Declaraţiile lui Andrei Turceak marchează, astfel, o inflexiune în poziţia oficială rusă afişată până în prezent.

Potrivit lui Andrei Turceak, Partidul Rusia Unită este foarte îngrijorată de livrări de armament din Occident către Guvernul ucrainean anunţate de către Statele Unite, Regatul Unit şi ţările baltice.

Ucraina a fost atacată ciberneti în noaptea de marţi, a confirmat Ministerul de Externe
Numărul tirurilor în Doneţk şi Lugansk ”a crescut cu un nivel (…), iar civili sunt pe cale să fie omorâţi”, declară el, îndemnând la ”oprirea regimului de la Kiev”.

Rusia a anexat în 2014 Peninsula ucraineană Crimeea, în urma unei revoluţii prooccidentale la Kiev.

În urma anexării Crimeei a izbucnit un conflict între separatişti proruşi şi forţele Kievului, în estul Ucrainei, soldat până în prezent cu peste 13.000 de morţi.