Goana după cumpărături, mai ales în preajma marilor sărbători, este o tradiţie de la care nu fac rabat românii, dar este la fel de adevărat, dovadă profitul şi numărul mare de companii de retail online, că shoppingul a devenit nelipsit din viaţa noastră ca „punga cu pungi” din cămară.
Să fii disciplinat financiar nu este cel mai ușor lucru de făcut, mai ales atunci când ofertele par irezistibile. Conform celui mai recent sondaj realizat de Provident, împreună cu iVox, 8 din 10 români recunosc că entuziasmul le influențează cheltuielile, iar doar 5% reușesc să își controleze impulsul de a cumpăra pe loc.
Românii nu sunt, însă, lipsiți de strategii atunci când trebuie să fie chibzuiți cu coșul lor de cumpărături. Aproape 45% verifică prețurile din mai multe surse înainte de a cumpăra, iar 43% citesc cu atenție detaliile și condițiile ofertelor. Cu toate acestea, 8% dintre respondenți afirmă că anunțul unei super oferte le influențează major deciziile financiare, fiind tentați să achiziționeze imediat.
„Zi de zi, interacționăm cu oameni care se confruntă cu decizii financiare diverse – unele mai simple, altele cu miză mare. Această apropiere de realitățile financiare ale românilor ne ajută să le înțelegem mai bine nevoile și ne responsabilizează să le oferim resurse concrete, care să îi ajute să facă alegeri mai conștiente și mai sănătoase pentru bugetul lor. Credem că obiceiurile mici, consecvente au mai multă putere în crearea unui buget echilibrat decât restricțiile și tăierile drastice de cheltuieli. Tocmai asta ne-am propus să oferim prin Ghidul Românului Chibzuit, un material practic, ușor de parcurs, cu soluții simple”, spune Florin Bâlcan, Director General Provident.
Decizii financiare puse la îndoială de români

Unul dintre cele mai frecvente scenarii este cel al ofertelor al căror preț a fost majorat înainte de promoție, o experiență pe care unul din trei români (33%) spune că a trăit-o. Peste 28% declară că au primit produse diferite față de cele comandate, în timp ce 6% nu au mai primit deloc ce au comandat.
Când vine vorba de a justifica o achiziție de moment, aproape jumătate dintre românii chestionați (47%) își spun că produsul „nu este chiar atât de scump”. Alții invocă nevoia reală de a cumpăra acel produs (23%) sau amână impactul financiar cu gândul că vor compensa luna viitoare (15%).
Mai mult, la capitolul deciziilor financiare cu un impact negativ, 22% dintre români mărturisesc că au împrumutat bani unui prieten, care a uitat să îi returneze.
În luna aprilie, hainele la reduceri conduc topul tentațiilor financiare (aproape 32%), urmate de investițiile în locuință (23%) și gadgeturi (17%). Experiențele, precum călătoriile în destinații exotice, atrag tot aproape 17% dintre români, în timp ce ieșirile în oraș rămân o tentație pentru aproximativ unul din zece respondenți, chiar dacă bugetul se resimte.

Ghidul Românului chibzuit
Pentru că a fi chibzuit cu banii nu vine mereu de la sine, Provident a pus la dispoziție un ghid practic cu soluții aplicabile din prima zi. Ghidul Românului Chibzuit analizează principalele categorii de cheltuieli – de la rate și cumpărături zilnice, până la energie și divertisment – și propune o abordare realistă, ușor de aplicat, pentru a face economii fără a renunța la confortul zilnic. În plus, conține instrumente accesibile, precum liste și documente de planificare cu ajutorul cărora pot fi monitorizate cu ușurință cheltuielile și economiile.
Ghidul poate fi descărcat gratuit și vine în completarea demersurilor de educație financiară realizate de Provident România, precum Testul Chibzuinței sau platforma Siguranțăfinanciară.ro.
Studiul a fost realizat prin metodologia CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), prin intermediul platformei online iVox Research, pe un eșantion de 1.010 respondenți, cu vârsta peste 18 ani, preponderent din mediul urban.

Rezultatele anchetei desfășurate de INS în luna martie indică, pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției industriei prelucrătoare, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. În ceea ce privește numărul de salariați, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de +34%.
În ceea ce privește construcțiile, potrivit estimărilor făcute de manageri pentru următoarele trei luni, se prognozează o tendință de creștere a volumului producției (sold conjunctural +17%). Se preconizează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural -1%) și se așteaptӑ ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze creștere accentuată reflectată printr-un sold conjunctural de +50%.
Managerii din sectorul comerțului cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -4%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +2%). Majorӑri de preţuri sunt estimate de 53% dintre respondenți, iar scăderi de doar 3%, soldul conjunctural de +50% indicând creștere accentuată.
Managerii din servicii estimează relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de 0%. Pe baza datelor, se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați în următoarele trei luni (sold conjunctural -4%). Se anticipeazӑ cӑ prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +26%.
Comerțul cu ridicataîn ianuarie 2026, scăderi cu 23% față de luna anterioară
Afacerile din comerțul cu ridicata s-au prăbușit în prima lună a acestui an. Potrivit datelor INS, față de decembrie 2025, cifra de afaceri în comerțul cu ridicata a scăzut cu peste 23%.
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicată, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, ca serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 23,1%.
S-a înregistrat scăderi la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-47,9%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-35,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (-28,4%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-24,9%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-23,5%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-23,3%), comerţul cu ridicată al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-12,8%) și la comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-12,0%).
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri în aceste sectoare a scăzut cu 4,7%.
Comparativ cu luna ianuarie 2025, în prima lună a acestui an, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut cu 2,8% ca serie brută și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.