CSM a respins cererea lui Kovesi cu privire la modul în care presa a scris despre dosarul Tel Drum

„Raportul Inspecţiei Judiciare privind apărarea independenţei sistemului judiciar – plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea cererii formulate de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de apărare a independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, cu privire la modul în care presa a reflectat informaţiile devenite publice prin comunicatul de presă nr.1056/VIII/3 din data de 13.11.2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (majoritate: 3 voturi pentru admitere, 11 voturi pentru respingere, 2 voturi NULE)”, se arată în soluţia plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Concret, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a considerat că modul în care presa a reflectat informaţiile din comunicatul emis de către instituţia pe care o conduce, referitor la declanşarea urmăririi penale faţă de liderul PSD, Liviu Dragnea, în dosarul Tel Drum, a afectat independenţa sistemului judiciar.

Potrivit unor surse din cadrul CSM, inspectorii au analizat mai multe articole şi emisiuni în care au fost prezentate informaţiile din comunicatul de presă menţionat.

DNA anunţa, în 13 noiembrie 2017, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea Tel Drum în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

„Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 are ca principal scop obţinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”, au transmis procurorii, la acea vreme, printr-un comunicat de presă.