„În orice proces de reformă legislativă de amploarea celui pe care îl presupune adoptarea noului pachet în materie penală sunt inerente unele necorelări sau omisiuni care fac necesare modificări şi completări corespunzătoare ale noilor prevederi. Tot astfel, unele dintre soluţiile propuse se pot dovedi a nu fi tocmai cele mai potrivite, justificându-se intervenţii legislative ulterioare. Cu siguranţă, însă, majoritatea aspectelor ce comportă discuţii sau care necesită unele modificări vor deveni evidente, în mod firesc, pe parcursul aplicării dispoziţiilor noilor coduri”, arată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit Mediafax.

În opinia conducerii CSM, amânarea intrării în vigoare a noilor coduri nu este o soluţie viabilă, în raport de considerentele care au fundamentat adoptarea acestor acte normative, respectiv reformarea sistemului judiciar în materie penală, „faţă de deficienţele constatate de-a lungul anilor, dar şi de necesitatea asigurării unui cadru legislativ modern, adaptat cerinţelor actuale”.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

„Barierele de care s-ar putea lovi implementarea noilor coduri în materie penală ţin de asigurarea schemelor de personal, atât în ceea ce priveşte judecătorii şi procurorii, cât şi personalul auxiliar de specialitate”, apreciază conducerea Consiliului.

Robert Cazanciuc: Acum se lucrează la propunerile CSM privind Codul de Procedură Penală

Referitor la aspectele ce ţin de resursele umane, CSM apreciază că se impune efectuarea demersurilor necesare pentru adoptarea hotărârii de Guvern pentru suplimentarea cu 150 de posturi de judecători şi 200 de posturi de personal auxiliar de specialitate. „Deşi plenul Consiliului a avizat favorabil proiectul de hotărâre de Guvern transmis de către Ministerul Justiţiei, prin care se prevedea suplimentarea schemelor de personal în sensul celor prevăzute în Memorandum, acest act normativ nu a fost adoptat”, susţine conducerea CSM.

Una dintre cele mai importante schimbări pe care le aduce noul Cod penal, în opinia conducerii CSM, o reprezintă reglementarea concursului de infracţiuni, care, „deşi nu prezintă diferenţe sub aspectul condiţiilor de existenţă”, instituie însă sancţionarea sa, potrivit sistemului cumulului juridic, cu spor obligatoriu şi fix, de o treime din totalul celorlalte pedepse.

„Pe de altă parte, noul Cod penal are o altă filosofie a pedepselor faţă de Codul penal anterior, rearanjându-le, pentru aceleaşi infracţiuni, în alte limite, de obicei mai mici, alături de dezincriminarea unor infracţiuni”, a adăugat conducerea CSM.

În cazul noului Cod de procedură penală, conducerea CSM consideră că una dintre cele mai importante modificări se referă la separarea funcţiilor judiciare în procesul penal, fiind introduse, cu caracter de noutate, instituţia judecătorului de drepturi şi libertărţi şi cea a judecătorului de cameră preliminară.

ICCJ: Modificările propuse pentru noile coduri să fie făcute înaintea intrării în vigoare a acestora

„Alte modificări salutare, în opinia noastră, se referă la măsurile preventive, al căror sistem a fost regândit şi reaşezat. Astfel, obligarea de a nu părăsi localitatea şi cea de a nu părăsi ţara nu se mai regăsesc în noul Cod, ca şi instituţiile liberării provizorii pe cauţiune şi sub control judiciar, ele găsindu-şi însă un corespondent în controlul judiciar sau în controlul judiciar pe cauţiune”, a precizat CSM.

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM, a declarat, potrivit Mediafax, că în ciuda faptul că în octombrie 2012 Guvernul a adoptat un Memorandum pentru implementarea de anul acesta a noilor coduri penal şi de procedură penală, prin care se prevedea o suplimentare a schemelor de personal cu 150 de posturi de judecători şi 200 de posturi de grefieri, „nici până la acest moment Guvernul României nu s-a achitat de obligaţia autoasumată prin Memorandum, obiectiv de altfel transmis şi Comisiei Europene cu ocazia diverselor raportări legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare”.

De asemenea, spune Dumbravă, infrastructura necesară nu a fost asigurată la un nivel suficient.

„Potrivit aceluiaşi Memorandum asumat de Guvern în luna octombrie 2012, trebuiau făcuţi paşi concreţi, prin alocarea de resurse financiare, în această direcţie, însă, din păcate, paşii făcuţi sunt total insuficienţi”, a adăugat Horaţius Dumbravă.

Judecătorul apreciază însă că o eventuală amânare a intrării în vigoare a noilor coduri ar fi „inoportună”.

„Dacă de patru ani de zile nu s-au făcut eforturi semnificative de către guvernele ce s-au succedat în ce priveşte asigurarea resurselor umane şi a infrastructurii necesare, e puţin probabil că în două sau trei luni actualul Guvern va reuşi într-un atât de scurt timp să acopere aceste lipsuri”, a mai spus Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorul Dumbravă este de părere că, deşi încă din iunie 2013, CSM a înaintat raportul final privind eficientizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, inclusiv din perspectiva intrării în vigoare a celor două noi coduri, „Guvernul României nu a luat nicio decizie în ce priveşte desfiinţarea celor 30 de instanţe şi 30 de parchete care nu-şi justifică existenţa”.

„Şi asta pentru că interesele unor politicieni locali sunt mai puternice decât voinţa şi putinţa guvernamentală. E vorba de următoarele instanţe sau parchete: Haţeg, Orăştie, Agnita, Avrig, Buhuşi, Rupea, Jibou, Târgu Lăpuş, Dragomireşti, Hârşova, Măcin, Segarcea, Baia de Aramă, Novaci, Balş, Lieşti, Însurăţei, Adjud, Salonta, Bălceşti, Topoloveni, Pogoanele, Mizil, Gura Humorului, Darabani, Târnăveni, Moldova Nouă, Chişineu Criş, Gurahonţ, Făget”, a spus Dumbravă.

Judecătorul a precizat că sunt necesare unele corelări de ordin tehnic, precum şi înlăturarea unor mici inadvertenţe în ce priveşte reglementarea noului Cod de procedură penală.

„Ar mai fi necesare şi unele completări în reglementarea noului Cod de procedură penală – spre exemplu, se impune o reglementare de sine stătătoare pentru calea de atac a contestaţiei, precum şi o prevedere de principiu în sensul că activităţile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se desfăşoară în camera de consiliu, dat fiind specificul fazei de urmărire penală, în care se desfăşoară activitatea acestui judecător”, a mai spus Dumbravă.

Judecătorul Cristi Danileţ, membru al CSM, consideră că o atenţie sporită trebuie să fie acordată căii de atac, astfel încât să nu fie încălcare drepturile omului şi nici deturnate proceduri.

„Rolul preşedinţilor de secţie penală şi a vicepreşedinţilor de instanţe e foarte important pentru a organiza şedinţe de învăţământ profesional cu magistraţii, poate chiar întâlniri mixte judecători-procurori-avocaţi, cum văd că deja sunt iniţiative în ţară. E de semnalat că în noul Cod de procedură penală există o cale de sesizare a instanţei supreme pentru a pronunţa o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării unor probleme de drept, cale care probabil va fi utilizată mai mult în primii ani de aplicare a codurilor”, a spus Danileţ.

Judecătorul susţine că declaraţiile de continuare a luptei anticorupţie „par a fi contrazise de scăderea limitelor superioare ale pedepselor infracţiunilor de corupţie”, dar şi de dificultatea, dacă nu chiar imposibilitatea de aplicare a confiscării extinse pentru infracţiunea de conflict de interese, care va fi nu o infracţiune de corupţie, ci una de serviciu.

În plus, o altă problemă ridicată de noile coduri, în opinia lui Danileţ, se referă la faptul că unele prevederi se contrazic la o distanţă de câteva articole.

„De exemplu, un articol permite ca un dosar să fie strămutat când este în camera preliminară, un altul interzice acest lucru. Altele nu vor putea fi aplicate din lipsa dotărilor – de exemplu, cele care permit arestarea la domiciliu cu instalarea brăţării electronice. Alte prevederi au ridicat probleme de interpretare. De exemplu, modalitatea în care se va aplica legea penală mai favorabilă pentru dosarele în curs, care este cea mai serioasă problemă. Toate acestea sunt cumva explicabile: redactarea e de amploare şi a durat mult timp. Cu siguranţă practica judiciară va releva şi alte probleme”, a precizat Danileţ.

În ceea ce priveşte etapa pregătitoare intrării în vigoare a noilor coduri, judecătorul Cristi Danileţ spune că nu sunt probleme.

„Codurile sunt publicate în Monitorul Oficial din anul 2009, respectiv 2010 şi mulţi magistraţi s-au familiarizat cu ele, inclusiv cu modificările aduse în vara trecută. La Institutul Naţional al Magistraturii deja se organizează cursuri intensive de pregătire a magistraţilor cu privire la noile dispoziţii”, spune judecătorul Danileţ.

Sub aspect administrativ, Danileţ arată că sunt câteva „provocări”, menţionând aceeaşi problematică a resurselor umane.

„La nivelul CSM, am actualizat regulamentul de organizare a instanţelor pentru a facilita circuitul administrativ al dosarelor penale. Încă aşteptăm o majorare a schemelor de personal, promisă de Ministerul Justiţiei, care trebuie să aibă în vedere nu doar judecătorii şi grefierii, ci şi consilierii de probaţiune, potrivit studiilor de impact care au arătat necesităţile concrete”, a mai spus Danileţ.