CTP are o întrebare pentru Klaus Iohannis după ce preşedintele şi-a depus CV-ul la NATO: ”Va continua să țină blocat postul de profesor la Sibiu, așa cum face de 30 de ani?”

”Postul rezervat pentru Iohannis”, este titlul postării de pe Facebook prin care CTP atrage atenția că Iohannis ține în continuare blocat unpost de titular la liceul Bruckenthal din Sibiu.

”În caz că, după ce și-a făcut loc, dând peste cap alegerile prezidențiale și scurtându-și mandatul românesc cu 3 luni, Klaus Iohannis ajunge secretar general NATO, înalt reprezentant UE, comisar sau ce funcție s-o mai găsi pe la Bruxelles suficient de înaltă ca să-și poată arunca paltonul pe ea, întrebarea este: va continua să țină blocat postul de titular al catedrei de Fizică de la liceul Brukenthal, așa cum face de aproape 30 de ani, de când s-a cărat din profesorat?”, a spus CTP, după cum se poate vedea mai jos.

Klaus Iohannis, propus de România pentru postul de Secretar General al NATO. Scenariul despre care a fost întrebat Ciolacu se confirmă

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

România ar fi anunțat în mod oficial aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis pentru funcția de secretar-general al NATO.

Alte articole

Carmen Iohannis nu se pensionează: mai predă un an la Sibiu

CTP, după ce Horațiu Potra a scăpat de arestul la domiciliu. „Plasat în control judiciar, ca un contrabandist de hârtie igienică. Nu pot să nu mă gândesc că Potra Macetarul va ajunge ministru de Interne sau șef la SRI”

Întrebată de G4Media.ro, Administrația Prezidențială a declarat că „nu comentează zvonuri”.

Informația a fost dezvăluită de jurnalista Bloomberg, Jennifer Jacobs, corespondent la Casa Albă, într-o postare pe X.

”România i-a notificat pe ceilalți membri NATO că intenționează să îl nominalizeze pe președintele țării, Klaus Iohannis, drept candidat pentru funcția de secretar general al NATO. Va complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a scris Jacobs pe X.

România a notificat aliaţii din NATO că intenţionează să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar-general al Alianţei, potrivit unor surse europene citate de Bloomberg.

Semnatarii articolului Bloomberg, Natalia Drozdiak şi Peter Martin, citează surse europene. Aceştia afirmă că decizia României „va complica efortul celorlalţi aliaţi de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, care se bucură însă se susţinerea SUA, Marii Britanii şi a altor ţări mari.

Citeşte şi: Ziua marelui anunț pe comasarea alegerilor. Alianță electorală PSD-PNL la europarlamentare, prezidențiale în septembrie, parlamentare în decembrie. Ciolacu și Ciucă, declarații oficiale privind calendarul

„România i-a notificat pe ceilalţi membri NATO că intenţionează să îşi desemneze preşedintele drept candidat la funcţia de secretar general al alianţei de apărare, potrivit unor oficiali europeni. Nominalizarea preşedintelui Klaus Iohannis va complica efortul altor aliaţi de a-l instala pe premierul olandez demisionar Mark Rutte ca viitor şef al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Cu sprijinul SUA, al Marii Britanii şi al altor ţări mari, Rutte a fost văzut luni de zile ca favorit pentru a conduce alianţa formată din 31 de membri, odată ce mandatul secretarului general Jens Stoltenberg se va încheia în octombrie” – se arată în articolul Bloomberg intitulat „România complică eforturile de a-l face pe Rutte viitorul şef al NATO”.

Sprijinul pe care Rutte l-a primit public din partea unor aliaţi cu greutate au fost considerate de unii oficiali din alianţă un efort de a securiza candidatura lui Rutte şi de a exclude eventual alţi candidaţi. Însă unii membri de pe flancul estic al NATO nu au dat încă undă verde candidaturii sale, făcând presiuni pentru o mai mare reprezentare a regiunii în funcţii de conducere în cadrul organizaţiei, în condiţiile în care ultimii şefi ai alianţei au fost din ţările nordice sau din Olanda, menţionează Bloomberg.

Însuşi preşedintele Iohannis declara la începutul acestei luni, vorbind despre alegerile pentru Parlamentul European, că „ar fi inadmisibil ca nici o poziţie să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea din Est”.