Bunica Aurelia (74 de ani) a ajuns să doarmă în sala de aşteptare, să nu aibă acces nici la mâncare, nici la apă. Speră într-o minune, speră ca cineva cu suflet mare să apară şi să o ajute măcar cu lucruri de strictă necesitate şi, poate, cu un acoperiş deasupra capului.

Bunica Aurelia, din „doamnă de oraș” om al străzii

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Un tânăr de 33 de ani a murit în timpul unei curse Ryanair ...

“Nu am mâncat, nici nu mai știu de când! Dar asta să fie ultima problemă! Am stat la bloc, mă credeam doamnă de oraș, apoi am ajuns în stradă. Ce mai cucoană sunt și aici, nu mă bagă în seamă nimeni să-mi zică măcar dacă mi-e sete sau foame. Am rămas a nimănui și cam atât!”, povesteşte, printre lacrimi, tanti Aurelia pentru cancan.ro.

Singurul noroc pe care-l are este că, în sala de aşteptare, caloriferele sunt fierbinţi. Astfel că măcar de frig nu se plânge. Doar de foame.

„Mi-e foame și cam atât!”, spune bătrânica.

Citeste si Povestea tulburătoare a lui nea Viorel, bătrânul care trăieşte la limita subzistenţei, într-o rulotă neracordată la utilităţi. Singura lui bucurie, interacţiunea cu câte un vecin

Dormitul în stradă, o experienţă copleşitoare: „O noapte să dormi în stradă și ești alt om. Nici tu nu te mai accepți!”

Cât despre igienă, e de la sine înţeles că tanti Aurelia nu are nicio posibilitate să şi-o asigure. A şi uitat când a făcut ultima dată baie.

“Miros… am săptămâni întregi, n-am avut unde să fac o baie. Mi-e rușine de nu mai pot, dar ce să fac mai mult de atât? Oamenii judecă mult, dar nu știu, măcar o noapte să dormi în stradă și ești alt om. Nici tu nu te mai accepți!”, spune, printre lacrimi, tanti Aurelia.

Citeste si Bătrână înșelată de patronii azilului unde era internată. Cât de revoltați au fost moștenitorii femeii