Măsurile timpurii de izolare şi achiziţionarea de mai multe paturi pentru secţiile de Terapie Intensivă au contribuit la evitarea crizei, însă există temeri cu privire la situaţia refugiaţilor din Grecia, transmite Katy Fallon, corespondentul de la Atena al publicaţiei The Independent.

E linişte pe străzile din Atena, capitala Greciei unde nu demult şoferii nu ţineau cont de culoarea roşie a semaforului şi pătrundeau în intersecţii, fără să se teamă că produc un accident. Zona istorică a Parthenonului, altădată pline ochi cu turişti, e pustie, fiind frecventată de oameni care fac jogging sau care îşi plimbă câinii.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Bianca, o tânără de 20 de ani, este disperată că nu își ...

ȘOCANT. O tânără, la un pas de moarte după ce a băut cafea ...

În supermarketuri au fost luate măsuri pentru a fi evitată aglomeraţia. La intrare, clienţii trebuie să ia un bon de ordine, iar aşa se face că în magazin există o persoană la 15 metri pătraţi. Atunci când ies din casă, grecii trebuie să aibă asupra lor actul de identitate, precum şi o declaraţie privind motivul pentru care au părăsit locuinţa. De asemenea, poliţiştii patrulează pe străzi pentru a monitoriza activitatea cetăţenilor. Grecii care nu respectă regulile impuse de autorităţi riscă amenzi în valoare de 150 de euro.

Fragilitatea sistemului de sănătate din Grecia a fost unul dintre principalele motive care au dus la aplicarea măsurilor preventive.

„A existat o reacţie rapidă deoarece Guvernul s-a temut că sistemul de sănătate nu ar putea să reziste din cauza lipsurilor pe care le-a generat precedenta criză în spitale. Exemplul Italiei a fost, de asemenea, important. Este considerată nu doar o ţară vecină, ci şi una care are o situaţie similară Greciei. Atât Guvernul, cât şi oamenii au luat lucrurile în serios văzând ceea ce se întâmplă în Italia”, a declarat Stella Ladi, asistent universitar în cadrul Universităţii Queen Mary University din Londra şi Universităţii Panteion din Atena.

La începutul lunii martie, Grecia dispunea de 565 de paturi pentru Terapie Intensivă la o populaţie de aproape 11 milioane de persoane. Pe fondul nevoii urgente, autorităţile elene au rechiziţionat mai multe spitale private şi au creat noi secţii de Terapie Intensivă în spitalele de stat. Astfel, numărul de paturi pentru Terapie Intensivă s-a dublat, ajungând la 910, oficialii eleni având de gând să achiziţioneze mai multe paturi şi echipamente medicale, în cazul în care va fi necesar.

„În Grecia, decizia de a închide şcolile, conferinţele şi adunările cu număr mare de oameni, adică principalele surse de răspândire a bolii, au fost luate mult mai devreme în evoluţia epidemiei”, a declarat Gkikas Magiorkinis, asistent universitar specializat în igienă şi epidemiologie la Universitatea Naţională din Atena.

Barurile, cafenelele şi restaurantele au fost închise de pe data de 13 martie. Pentru că vremea a fost atunci frumoasă, localnicii din Salonic au ieşit să se plimbe pe plajă. În consecinţă, premierul Kyriakos Mitsotakis a ordonat închiderea plajelor şi a staţiunilor de schi.

„Situaţia este gravă şi e necesar ca toată lumea să fie responsabilă”, a spus şeful Guvernului de la Atena.

Mai mult, a fost restricţionată şi circulaţia feriboturilor către insulele din Marea Egee

Potrivit The Independent, este surprizător că grecii au fost atât de disciplinaţi. Din cauza crizei generate de epidemia de coronavirus, oamenii au ajuns să se salute spunând „sănătate”.

Ca şi în România, slujbele din biserici au fost interzise pentru a fi limitată răspândirea epidemiei de COVID-19.

Deşi grecii au înţeles că sunt necesare măsurile de a limita răspândirea noului coronavirus, există temeri în privinţa refugiaţilor aflaţi pe teritoriul ţării. Măsuri de carantină au fost instituite doar de două săptămâni în două tabere de refugiaţi unde există 20.000 de persoane într-un spaţiu conceput să adăpostească doar 3.000.

Ludovic Orban anunţă cum se va face salarizarea bugetarilor pe criză: 15 zile normal, 15 zile şomaj tehnic