Cum a riscat Uniunea Europeană ca să apere Republica Moldova de tancurile ruşilor

Premierul Poloniei a mai spus că Uniunea Europeană "şi-a asumat riscul de a grăbi parcursul european al Moldovei". Donald Tusk speră că autorităţile de la Chişinău vor profita cum se cuvine de avantajele pe care le-a creat UE şi nu vor ceda în faţa presiunilor din exterior, mai precis, în faţa unor eventuale presiuni făcute de Moscova.  Liberalizarea rapidă a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni (mai 2014) şi semnarea mai devreme decât se anunţase a Acordului de Asociere Republica Moldova - UE (în iunie 2014) sunt acţiuni menite să accelereze continuarea parcursului european al Moldovei. "Sunt riscuri pe care UE şi le asumă, deoarece este încrezătoare în aspiraţiile europene ale Moldovei. Uniunea Europeană oferă oportunităţi tuturor statelor membre, iar Polonia, care a depăşit deja etapele prin care trece în prezent Republica Moldova, a înregistrat beneficii deosebite", a precizat Tusk, potrivit dw.de.

Ne aşteptăm la provocări!

Tensiunile care se simţeau în ultimul timp pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene au pierdut săptămâna aceasta din intensitate, iar problemele au început să fie discutate la nivel diplomatic. Totuşi, premierul moldovean Iurie Leancă este încă sceptic şi a avertizat că se aşteaptă la anumite provocări din partea regimului separatist de la Tiraspol. El susţine că anexarea Crimeii de către Rusia "a creat aşteptări" în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. "Suntem îngrijoraţi din cauza apropierii frontierelor noastre de criza ucraineană. Suntem îngrijoraţi pentru că avem, de 23 de ani, o problemă de separatism similară", a spus Iurie Leancă. Anterior, generalul NATO, Philip Breedlove, avertizase cu privire la o posibilă incursiune rusească, prin Ucraina, în vederea ocupării Transnistriei.

Pe de altă parte, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a afirmat, în cadrul unei convorbiri telefonice cu preşedintele american Barack Obama, că "Rusia este interesată de funcţionarea eficientă a actualului format de negocieri 5+2 în problema transnistreană" şi l-a atenţionat pe preşedintele american asupra a ceea ce Putin a numit "blocada externă reală a Transnistriei", făcând referire la posibile restricţii impuse de Ucraina. Potrivit preşedintelui rus, "această blocadă complică semnificativ condiţiile de viață ale oamenilor din regiune, împiedică mobilitatea lor şi desfăşurarea activităţilor comerciale şi economice normale". Autorităţile ucrainene au anunţat că nu au blocat în nici un fel, economic, Transnistria, dar au sporit măsurile de securitate la graniţă, mai scrie aceeaşi publicaţie.

Pro-ruşii de la Chişinău agită spiritele

Între timp, grupul parlamentar al comuniştilor de la Chişinău a iniţiat o nouă moţiune de cenzură împotriva Guvernului, invocând presupusa "aliniere" a Republicii Moldova la sancţiunile UE faţă de Federaţia Rusă, ceea ce este un neadevăr. Potrivit ministrului adjunct de Externe, Iulian Groza, "Republica Moldova s-a aliniat doar la sancţiunile cu privire la măsurile restrictive (îngheţarea de active, fără restricţii de circulaţie) impuse la solicitarea autorităţilor ucrainene foştilor oficiali ucraineni pentru învinuiri de delapidări de fonduri şi încălcarea drepturilor omului".

Ieşirea Moldovei din CSI este inevitabilă şi esenţială pentru aderarea la UE

Forţele politice pro-europene de la Chişinău au început să pregătească terenul pentru ieşirea Moldovei din Comunitatea Statelor Independente (CSI), considerată a fi esenţială în perspectiva aderării Moldovei la UE. Liberalii din Parlamentul de la Chişinău au înregistrat câteva iniţiative în acest sens. Deocamdată, în coaliţia de guvernare de la Chişinău nu există o poziţie consolidată în această privinţă. Partidul Democrat, care face parte din coaliţia pro-europeană de guvernare, susţine că mai întâi "este necesar ca Moldova să-şi construiască o casă europeană şi abia după aceea să demoleze vechea casă".

Analistul politic Petru Bogatu crede, însă, că după evenimentele din Ucraina, care vor dicta o nouă conjunctură politică, Republica Moldova se va pomeni, cu sau fără voie, în afara CSI.

Bogatu invocă cinci argumente:

Primul: Ucraina începe procedurile de retragere din CSI. Drept rezultat, Republica Moldova în timpul apropiat nu va avea hotar comun cu statele membre ale acestei alianţe economice, spaţiul comunitar răsăritean fiind fragmentat. În plus, fără Ucraina, CSI îşi pierde orice raţiune.

Al doilea. Kievul anunţă oficial că va lupta pe diverse căi pentru eliberarea teritoriilor ocupate. Astfel, anexarea Crimeei pune Ucraina în stare de război cu Rusia. În această situaţie, continuarea cooperării Chişinăului cu Moscova peste capul Kievului s-ar constitui într-un afront diplomatic la adresa celor din urmă. Republica Moldova face tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană, celor două state fiindu-le scris să meargă mână-n mână.

Al treilea. Sancţiunile economice se înăspresc şi se diversifică. Embargoul impus de SUA şi UE va constrânge Chişinăul să se alăture într-o măsură mai mare sau mai mică acţiunilor internaţionale de pedepsire a Kremlinului, fapt ce va bloca toate mecanismele încă existente de funcţionare a CSI.

Al patrulea. Rusia este exclusă din G8, care redevine astfel G7. Barack Obama declară că Moscova va fi izolată, iar statutul ei extern va fi coborât. În aceste împrejurări, Kremlinul va folosi CSI şi alte instituţii la îndemână pentru a zădărnici represaliile occidentale. Republica Moldova s-ar păcăli dacă ar apuca nada întinsă de ruşi.

Al cincilea. Cum Rusia se transformă într-un stat paria, aerul din jurul ei va fi irespirabil. Următorul summit CSI, bunăoară, urmează să aibă loc la Kiev, care, neîndoios, va refuza să-l găzduiască. Kremlinul ar putea să propună Chişinăului să-l adăpostească. Însă Republica Moldova nu poate accepta această ofertă, deoarece gestul său ar deranja deopotrivă şi Ucraina, şi Occidentul.