Cum arată ora de vârf în mai multe oraşe europene, în comparaţie cu Bucureştiul

Majoritatea bucureştenilor care şi-au exprimat opinia pe pagina primarului general al capitalei, au spus că nu vor să fie introdusă taxa care ar duce la scăderea gradului de poluare din Bucureşti.

Este o măsură controversată, dar una care, sub o formă sau alta, mai ales în capitale şi alte centre metropolitane, există şi produce efecte. Se pare că bucureştenii, deşi cer imperativ să fie lluate măsuri de reducere a poluării, nu reuşesc să fie de acord cu niciuna dintre ele. Nu renunţă la maşini, nu sunt de acord cu taxele care ar descuraja folosirea automobilelor vechi, care poluează cel mai mult, nu sunt mulţumiţi de condiţiile oferite de transportul în comun, iar pentru biciclete şi trotinete nu există infrastructură sau, unde există, participanţii la trafic îi şicanează, făcând ca circulaţia cu ele pe drumurile publice să fie un adevărat pericol. 

Cum traficul din Bucureşti nu mai trebuie ilustrat, fiind arhicunoscut, iată mai jos câteva minute din cum se circulă la ore de vârf în alte oraşe europene.

Alte articole

Parcările administrate de Primăria Municipiului București trec la sistem digital. Ce trebuie să știe șoferii

Cât a dat un bărbat din București pe o cursă de 6 minute la Uber. Prețul i-a indignat pe internauți

În Copenhaga, în anul 2018, erau aproximativ 580.000 de biciclete în trafic, în timp ce în Amsterdam, în 2015, erau 847.000 de biciclete la o populaţie de 850.000 şi 440.000 de gospodării. De partea cealaltă, în Bucureşti existau, la finalul lui 2018, 1.380.000 de maşini înmatriculate în capitală, numărul lor fiind mult mai mare după ce le adăugăm pe cele înmatriculate în alte oraşe, unde taxele sunt mai mici.