Cum arătau femeile acum 18.000 de ani

„Nu poţi să spui că era drăguţă, dar cu siguranţă că are nişte trăsături distinctive„, a comentat antropologul Susan Hayes de la Universitatea din Wollongong, New South Wales, Australia, scrie LiveScience.com, citat de Agerpres. 

Punându-şi la treabă cunoştinţele din domeniul criminalisticii, Susan Hayes a reuşit să reconstituie chipul femelei de doar 1 metru înălţime, în vârstă de 30 de ani în momentul morţii, a cărei fosilă a fost descoperită în 2003 în peştera Liang Bua din izolata insulă indoneziană Flores.

Pentru a ajunge la înfăţişarea reconstituită, Susan Hayes a folosit informaţiile adunate din scanări 3D ale craniului, cu ajutorul unui program de grafică pe calculator, conform publicaţiei Sydney Morning Herald. Rezultatul îl separă pe Hobit de reprezentările sale realizate anterior, prin intermediul artiştilor specializaţi în reconstituiri de tipul celor folosiţi de poliţie pentru a desena portrete robot – aceste reprezentări fiind mult mai apropiate de cele ale unei maimuţe.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Scheletul cu o vechime de 18.000 de ani, cunoscut sub denumirea de Homo floresiensis, a primit porecla „Hobitul” pentru că este foarte scund. Hobitul ar fi avut o greutate între 30 şi 35 de kilograme.

Alte articole

Cum arată și cu ce se ocupă în prezent Alina Crișan, fosta membră a trupei A.S.I.A. Artista a fost recent condamnată la 8 luni de închisoare cu suspendare

Andrew Tate, cercetat de DIICOT după mesajele controversate despre femei postate pe rețelele sociale. Procurorii îl acuză de incitare la ură și discriminare în formă continuată

De la descoperirea sa, oamenii de ştiinţă au dezbătut ipoteza dacă acest hominid este reprezentantul unei specii dispărute din arborele evolutiv uman, probabil o ramură desprinsă din Homo erectus, o specie de hominizi de acum mai bine de 1,8 milioane de ani – prima specie de hominizi care la care proporţiile corpului sunt comparabile cu cele ale omului modern.

Criticii acestei teorii au susţinut că această fosilă ar putea să fi aparţinut unui om cu microcefalie – o stare caracterizată de insuficienta dezvoltare a craniului, înălţime redusă şi retard mintal. Însă un studiu din 2007 – care a evidenţiat faptul că creierul Hobitului reprezenta aproximativ o treime din creierul unui adult – indica şi faptul că raportul proporţiilor dintre diferitele regiuni ale creierului, conform craniului, nu corespundea raportului specific oamenilor care suferă de microcefalie.

De asemenea, tot în 2007, un studiu coordonat de Matthew Tocheri, antropolog la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Washington, ajungea la concluzia că oasele încheieturii membrelor superioare ale Hobitului corespund ca formă şi orientare cu cele de maimuţă, fiind foarte diferite faţă de cele ale oamenilor de Neanderthal (Homo neanderthalensis) sau ale oamenilor moderni.