Cum atacă SARS-CoV-2 plămânii. Modul în care o persoană poate contracta virusul SARS-CoV-2
• particule generate prin tuse, strănut, vorbit,
• contact direct cu o persoană infectată,
• contact indirect, prin atingerea suprafețelor contaminate,
• transmitere aeriană, prin aerosoli (virusul rămâne viabil în aer aproximativ 3 ore),
• calea conjunctivală, care nu a fost dovedită, deși virusul a fost detectat în lacrimi.

Citeşte şi: România primeşte finanțare europeană pentru colectarea de plasmă de la donatorii care au avut coronavirus. Anunţul făcut de autorităţi

Alte Articole

A șasea tranșă de vaccin Pfizer/BioNTech a ajuns în România. ...

Medicul Radu Ţîncu trage un semnal de alarmă: Nu donaţi plasmă ...

Beatrice Mahler, avertisment după relaxarea restricţiilor. ...

„Există trei faze ale bolii. Prima este faza răspunsului viral, unde, după ce virusul pătrunde în tractul respirator, se multiplică. Urmează o perioadă de incubație de 5-7, până la maximum 14 zile, după care apar simptomele specifice, întâlnite în orice infecție respiratorie.

În faza a doua, intervin mecanismele de apărare din partea gazdei. Dacă acestea sunt depășite, virusul pătrunde în organism, în circulația sistemică, și afectează mai multe organe, printre care și plămânii, cu apariția pneumoniei COVID.

Faza a treia este faza de hiper-inflamație, așa numita furtună citokinică, în care evoluția este spre sindromul de detresă respiratorie, insuficiență respiratorie, insuficiență cardiacă și șoc”, a explicat medicul Alina Stanca pentru hotnews.ro.

Cum atacă SARS-CoV-2 plămânii

Una dintre cele mai comune manifestări ale bolii este infecția la nivelul tractului respirator inferior.

„Ajuns la nivel alveolar, virusul infectează pneumocitele de tip II, moment în care începe replicarea și eliberarea virală, determinând un proces de piroptoză asupra celulei gazdă, adică o moarte celulară programată proinflamator, cu eliberarea unor modele moleculare, care apoi sunt recunoscute de celulele epiteliale învecinate, de celulele endoteliale și de macrofagele alveolare.

Acestea declanșează răspunsul inflamator, prin generarea de chemokine și citokine proinflamatorii, de tipul interleukinei 6, 10, 1 etc., care, mai departe, atrag celule inflamatorii de tipul monocitelor, macrofagelor și celulelor T.

Citeşte şi: Arhiepiscopul Calinic anunţă că se vaccinează împotriva coronavirusului: Am fost vaccinați de mici. Ne-am pus întrebări îndoielnice?

Cea mai de temut complicație din punct de vedere pulmonar este fibroza. Ea apare, în general, în cazurile critice, atunci când vorbim despre sindromul de detresă respiratorie acută, și este consecința unui proces fibroproliferativ primar.

S-a observat că, chiar și după eradicarea virusului și vindecarea bolii, boala pulmonară interstițială poate progresa cu evoluție spre fibroză. Pe de altă parte, chiar și grade mici de fibroză reziduală pot crește mortalitatea și morbiditatea la pacienții vârstnici, cu afecțiuni pulmonare preexistente”, a mai susținut specialistul.