Cum faci faţă crizelor de nervi ale copilului

Crizele de nervi ale copilului sunt manifestari de agresiune prin care vor sa atraga atentia. Iar copilul descopera cat de usor isi „convinge” parintele cu o criza de tipete si tavaleli pe jos daca acesta, cel putin o data, i-a facut pe plac imediat doar ca sa-l linisteasca. Insa sustinerea unui astfel de comportament poate ridica mari probleme in viitor, pe parcurs ce creste copilul. Asadar, parintii trebuie sa le stapaneasca. Dar cum faci fata crizelor de nervi ale copilului… mai exact?

1. Ajuta-l sa inteleaga ce simte

Chiar daca este mic, si copilul are propriile lui drame. Dupa ce a incetat criza de nervi, dupa ce nu mai tipa si nu se mai tavaleste pe jos, se impune o intrebare din partea parintelui catre cel mic: „Chiar crezi ca nu te ascultam incat a trebuit sa faci asta?”. Mai apoi, pot fi puse intrebari simple pentru a evalua starea emotionala a copilului care tocmai a facut o criza de nervi. Psihologul Sal Severe recomanda folosirea unor termeni exacti. „Cum te simti?” nu este suficient pentru un copil care nu-si poate evalua singur starea de spirit. Insa intrebarile pot fi puse astfel: „Esti suparat?”, „Esti nervos?”, „Ti-e frica?”. Acesta este primul pas ca sa faci fata crizelor de nervi ale copilului.

2. Invata-l sa empatizeze

Alte articole

Adriana Bahmuțeanu, strigăt de disperare pe internet: „Am surmenaj, burnout, depresie funcțională! Emoțiile negative mă copleșesc”

Alexandru Ciucu, dezvăluiri despre „meseria” de tătic part-time: „Mă enervez, dar după îmi dau seama că de fapt, na, ce copil face teme cu plăcere”

Al doilea pas ca sa faci fata crizelor de nervi ale copilului este sa-l inveti sa empatizeze cu tine. Niciun copil nu se simte bine daca mama sau tata este suparat, trist. Prin cuvinte clare, simple, exacte, adultul poate sa explice copilului cum se simte pentru a-l face sa inteleaga ca gesturile sale au ranit. Si in cazul in care sunt mai multi copii in familie functioneaza: „Daca sora ta te-ar fi lovit asa, te-ar fi durut si pe tine si ai fi plans”. Empatia se poate deprinde cu usurinta inca din primii ani de viata daca parintii au comportamente empatice si daca pun astfel problema in timpul crizelor copilului.

Citeste continuarea pe Lyla.ro.