Cum ne îmbolnăveşte stresul

Slăbește imunitatea

Cortizolul, hormonul produs în condiții de stres, poate favoriza o slăbire a sistemului imunitar, implicit determină o sensibilitate mai mare în fața infecțiilor, a bolilor autoimune, dar și a unor tipuri de cancer.

Există mai multe mecanisme prin care stările tensionate prelungite dăunează imunității. Unul dintre ele este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celuelor sistemului imunitar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Stresul încetinește și răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care produc îmbolnăvire.

Alte articole

Monica Tatoiu ține cură de slăbire din cauza unor probleme de sănătate: „Am niște analize de ficat mai urâte. De asta am început dieta”

Călcatul rufelor și spălatul vaselor pot reduce riscul unor boli grave. Recomandarea este valabilă pentru toată lumea

Favorizează apariția problemelor cardiovasculare

În condiții de stres cronic, inima este nevoită să lucreze mai mult, pe termen lung, ceea ce duce la apariția unor probleme cardiace. Stresul acut cauzat de o emoție foarte puternică poate cauza un infarct în câteva minute sau ore.

Șocul se manifestă, pe plan fizic, prin: bătăi mai rapide ale inimii, prin îngustarea arterelor, diminuarea volumului sangvin și prin tendința sângelui de a se coagula mai repede. Aceste modificări duc la apariția unor tulburări cardiace. De asemenea, stresul cronic poate întreține factorii de risc cardiovascular: hipertensiunea, colesterolul și excesul de greutate.

Citeşte şi  Regimul antistres

Perturbă digestia

Nu este întâmplător că unele persoane se confruntă cu tulburări digestive în perioade în care trec prin momente mai tensionante. Este demonstrat că stresul influențează negativ mișcările intestinale.

Manifestările sunt diferite de la caz la caz, cele mai frecvente tulburări fiind: durerile de stomac, refluxul gastric, îngreunarea digestiei, balonare, diaree, constipație. De asemenea, stresul joacă un rol important în apariția arsurilor gastrice.

Asociat cu unele boli de piele

Unele boli de piele pot fi declanșate sau agravate de stres. Legătura se explică prin faptul că pielea și sistemul nervos central provin din același țesut celular, ectodermul, stratul exterior al embrionului. De aceea, stări precum stresul, oboseala și tulburările emoționale ajung să se „citească” și pe piele. Astfel, la nivel cutanat se produc reacții antiinflamatoare manifestate prin eczemă sau roșeață.

De asemenea, hormonii stresului duc și la vasoconstricția vaselor, prin urmare, la nivelul pielii ajung mai puține substanțe nutritive, ceea ce explică paloarea pielii. În perioadele stresante apar sau se agravează acneea, cuperoza, vitiligo, dermatita seboreică și cea atopică, psoriazisul, lupusul.

Atenție!

Stresul poate agrava astmul bronșic și boala Alzheimer, potrivit studiilor.

Duce la dureri de spate sau de umeri

Tonusul muscular este, de asemenea, influențat de stres. Această legătură este pusă (tot) pe seama hormonilor stresului, care intensifică activitatea mușchilor, ceea ce determină tensiuni musculare, care scad fluxul de sânge spre țesuturi. Mușchii încordați duc la apariția durerilor de spate, de gât sau de umeri.

Citeşte şi  Sfaturi utile în orice moment: Exerciţii care te scapă de stres

Produce insomnii

Somnul și depresia sunt strâns legate. Expunerea la stări tensionante duce la perturbarea ciclurilor somn-veghe, iar lipsa somnului este, în sine, o cauză a stresului, creându-se un cerc vicios. Stresul activează sistemul nervos simpatic (cel care, printre altele, mobilizează organismul pentru a răspunde solicitărilor din mediu) și axa hipotalamus-hipofiză-glande suprarenale (acestea din urmă secretă cortizolul). Prin eliberarea hormonilor stresului se creează o stare de hipervigilență, incompatibilă cu somnul.

Induce probleme de sănătate mintală

Stresul pe perioade lungi poate determina schimbări la nivelul creierului. Acest lucru favorizează apariția unor probleme precum anxietatea, atacurile de panică, diverse fobii, depresie, adicții (de alcool, de droguri) și modificări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie).

Scade dorința sexuală

Atât femeile, cât și bărbații pot avea probleme sexuale în perioadele de stres. La bărbați pot apărea dificultăți de erecție, ejaculare precoce, scăderea sau lipsa dorinței sexuale, iar la femei, stresul împiedică obținerea orgasmului.

 Știai că…

Stresul cronic poate accelera procesul de îmbătrânire?

Descoperă cum să faci față stresului la locul de muncă