Cum se modifică PENSIILE MILITARILOR. Ordonanţa care schimbă baza de calcul a intrat în vigoare

Militarii şi angajaţii din structurile Ministerului de Interne vor obţine pensii după o altă bază de calcul. Ordonanţa de urgenţă care modifică olege promulgată de Klaus Iohannis în vara anului 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial. Sindicatul cadrelor militare disponibilizate anunţă proteste în Bucureşti pe 28 decembrie. 

17 dec. 2015, 10:44
Cum se modifică PENSIILE MILITARILOR. Ordonanţa care schimbă baza de calcul a intrat în vigoare

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se modifică baza de calcul folosită în cazul pensiilor militare de stat, astfel încât la stabilirea acestor venituri se vor lua în considerare doar salariile lunare brute realizate, fără includerea în baza de calcul a sporurilor și a altor drepturi bănești de care beneficiază militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special.

Potrivit ordonanţei de urgenţă, publicată pe 11 decembrie în Monitorul Oficial, pensia militarilor şi a personalului din cadrul MAI va fi raportată la salariul funcţiei de bază şi nu la venitul total, cum stipula Legea 223/2015, iar cuantumul acordat la pensie scade şi el cu 15 procente. 

CE MODFICĂRI S-AU FĂCUT:

4. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 28.

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:

a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;

b) compensaţiile lunare pentru chirie;

c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;

e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;

h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; 

m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;

n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;

o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.

(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

(5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.

(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.

(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.

(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.

(10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată”.

Sindicatul cadrelor militare disponibilizate anunţă că ân perioada 28-30.12.2015intre orele 11.00-24.00 se vor desfasura in Bucuresti – Piata Victoriei, manifestatii de protest, organizate de catre SCMD, la care vor participa circa 1.000 de rezervisti si delegati din sindicatele si ONG-urile partenere 
 
Cerinţele sindicaliştilor se referă la retragerea de catre Guvern a articolele privind modificarea Legii pensiilor militare de stat din OUG 57/2015;  reluarea in procedura parlamentara de urgenta a Legii sistemului unic de salarizare; stabilirea prin HG a salariului minim pe economie la 1200 lei  şi acordarea celei de a 13-a pensie pentru pensionarii cu venituri minime.

„Legea nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, de aceea era absolut necesar să se găsească o formulă care să fie adoptată până la sfârșitul anului și care să creeze condițiile aplicării acesteia, într-o formă sustenabilă și previzibilă, într-o manieră care să asigure echilibrul, coerența, realismul, dar și justa recompensare a rigorilor, constrângerilor și riscurilor specifice carierei militare. A fost nevoie de clarificarea unor prevederi ale legii, care nu asigurau tratamentul unitar, just și echitabil între toți militarii, atât între cei care urmează să se pensioneze, cât, mai ales, între aceștia și cei deja pensionați”, se arată în comunicat.

Ce spune MApN

MApN mai precizează că prin modificările survenite în cursul procesului legislativ al adoptării Legii nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat se creaseră contradicții de reglementare. „Astfel, legea prevedea principiul egalității în stabilirea drepturilor, potrivit căruia se asigură un tratament nediscriminatoriu persoanelor aflate în aceeași situație juridică, însă lăsa posibilitatea luării în considerare, la stabilirea bazei de calcul, a unor venituri conjuncturale, de natură nesalarială, neaccesibile tuturor cadrelor militare, conducând astfel la stabilirea unor pensii foarte diferite în cuantum pentru militari care au avut cariere cvasi-identice”, menționează comunicatul.

În ceea ce privește modificările aduse nivelului de pornire a calculului pensiei, principiul avut în vedere este acela al evaluării juste a importanței carierei militare, cadrele fiind astfel motivate și cointeresate să dezvolte evoluția profesională pe durate cât mai mari, în consonanță și cu interesele instituțiilor angajatoare, arată MApN.

„Concret, pornind de la pragul de 65% stabilit pentru o vechime cumulată de 25 de ani, militarii primesc procente pentru fiecare an lucrat peste această limită, până la maximum 85%. Mai mult, la cuantumul pensiei stabilite astfel se adaugă, potrivit Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, un spor de până la 20% pentru militarii care au îndeplinit serviciul militar cel puțin 25 de ani”, precizează Biroul de presă al Ministerului Apărării Naționale.

Sursa citată menționează că, prin modificarea legii, neintrată încă în vigoare, nu au fost afectate dispoziții care protejează drepturile deja câștigate de beneficiari, respectiv menținerea în plată a cuantumului mai avantajos, precum și posibilitatea de a opta pentru modul de calcul mai favorabil pentru o perioadă de cinci ani de la aplicarea legii. Au fost, de asemenea, menținute prevederile referitoare la restituirea sumelor de care au fost privați unii pensionari în momentul trecerii la sistemul public de pensii.