Cum ţineau bătrânii postul odinioară. Părintele Calistrat Chifan dezvăluie cum trebuie să arate postul corect: „Scoatem tot ce înseamnă gastronomia, deci nu punem accent pe gusturi, mirosuri, plăceri, parfumuri”

Părintele Calistrat Chifan spune despre post că, în ceea ce priveşte alimentaţie, nu este recomandat să punem accent pe gusturi şi mirosuri. Duhovnicul ne dă exemplul bătrânilor care posteau luând doar câteva guri din cea mai simplă mâncare. Totodată, părintele Calistrat povesteşte că bunica lui avea o anume delicatesă cu care se delecta în această perioadă, şi anume un compot special.

„Bunicii noștri efectuau următorul program în post. Bătrâna cobora o oală mare de lut, legată cu sârmă, avea un fel de plasă pe ea să nu crape, o umple cu apă clocotită, o punea pe marginea plitei și, de exemplu, punea: un castron de mere uscate, un castron de pere uscate, un castron de prune uscate sau o jumătate de castron de cireșe uscate, de alea amare. Ei, când le punea în apa aia, mai punea, cu mare strictețe, două linguri de zahăr, și singurul lucru care se punea să aibă gust bun erau două crenguțe de mentă sau foarte puțină esență de rom.

Și oala aia de zece litri stătea pe marginea plitei, în timp ce făcea mâncare: o ciorbă de legume, o mămăligă sau o ciorbă de cartofi, o ciorbă de fasole sau o ciorbă de altceva. Oala aia fierbea tot timpul acolo. Și luai o bucățică de mămăligă, puneai un castron de borș din ăla, iar ca supliment, ca delicatesă, îți puneai într-o cană de lut două polonice de compot din ăla din fructe. Și îl savurai, mai luai două linguri, mai stăteai, mai făceai ceva, iar mai luai două linguri, să te simți bine. Și pur și simplu compotul ăla te delecta”, a declarat părintele Calistrat Chifan la BZI LIVE.

Cum arată postul ţinut corect

Părintele Calistrat dă exemplul unui meniu de post: o bucată de mămăligă rece, cu o ceapă strivită și cu două lunguri de fasole fiartă sau doi cartofi. El recomandă să nu se pună accent pe gusturi, mirosuri, plăceri și să nu se consume mâncare în cantităţi mari, deoarece nu trăim ca să mâncăm, ci mâncăm pentru a trăi.

Alte articole

Mihaela Bilic, despre cum slăbim în post. Pauza pe care trebuie să o avem între mese: „Postul înseamnă disciplină și foame, este un exercițiu psihologic”

Mâncărică de ardei copți cu roșii și usturoi. Rețeta delicioasă fără carne pe care trebuie să o încerci până la Paște

„Ai mâncat o bucată de mămăligă rece, cu o ceapă strivită și cu două liguri de fasole fiartă sau doi cartofi, pe care ai pus un pic de sare și ești sătul. Deci ăsta e un post propriu-zis. Scoatem tot ce înseamnă gastronomia, deci nu punem accent pe gusturi, mirosuri, plăceri, parfumuri, nu facem cantități, pentru că nu trăim ca să mâncăm, mâncăm ca să trăim și la modul propriu-zis, în post mai era și acest joc duhovnicesc: „Ia să vedem cine poate posti până la 3, fără să guști nimic”, „Ia să vedem cine poate posti la 6”, „Ia să vedem cine poate până la 9 seara”.

Citeste si Părintele Calistrat Chifan lămureşte o mare controversă. Există sau nu blesteme? VIDEO

Adică o zi întreagă de post negru se socotea un bănuț de aur la Dumnezeu. Și era această întrecere, pe care o învingeai, să spunem, dacă erai foarte, foarte neputincios și nu aveai putere cu o cănuță de ceai, ca să nu stea stomacul gol pe seară, să nu roadă în gol. Și răbdai până a doua zi și se numea post negru”, a mai spus părintele Calistrat.

Părintele Calistrat Chifan despre post: „Când vorbim, trebuie să folosim mintea, inima şi gura“

Părintele Calistrat este de părere că cine nu posteşte nu-l iubeşte pe Dumnezeu şi că unele forme de post sunt chiar abuzuri. Acesta a explicat ce înseamnă, de fapt, postul şi care sunt rigorile ajunării. Duhovnicul îndrumă credincioşii care postesc să ţină cont nu doar de mâncarea pe care o pregătesc, dar mai ales de cuvintele pe care le folosesc şi de gândurile cu care se luptă în această perioadă.

„Limba este şi cea care binecuvântează, limba laudă pe Dumnezeu, limba este muzică, este poezie, este iubirea şi dragostea. Dar limba este şi otravă, limba este moartea, limba înseamnă uciderea, blestem, acuza, ruşinea, nenorocire, urgie. De aceea, când vorbim, trebuie să folosim trei site: mintea, inima şi gura!”, a subliniat preotul.

Citeste si Părintele Calistrat dezvăluie importanţa purtării cruciuliţei la gât: „Este Sfânta Masă de jertfă, pe care a stat Domnul nostru Iisus Hristos”

Postul gurii înseamnă, în accepţiunea duhovnicului, să nu insultăm, să nu calomniem, să nu râm, căci „cel ce ucide cu gura şi cu limba ucide veşnic!”.

„Oamenii simt nevoia să jignească, să se rănească între ei, să umilească pe cel mai neputincios. Şi aţi văzut ce frică este, ţi-e frică de şef să nu îţi zică ceva, de coleg să nu te sape, de prieteni şi chiar de orice replică, care ţi se aruncă la întâmplare! Pentru că lumea clocoteşte de ură, iar acesta nu este un lucru dumnezeiesc”, a mai precizat duhovnicul.