Cum va arăta România în 2050? Noua generaţie, provocată să propună un Proiect de Țară

Când vorbim despre România anului 2050, mulți ridică din umeri. Pare prea departe, prea incert, prea greu de imaginat. Dar pentru tinerii care acum intră în facultate sau își încep cariera, 2050 înseamnă mijlocul vieții lor adulte. Este lumea în care vor trăi, munci, plăti taxe și crește copii. Și, dacă nu începem să construim de pe acum, acea lume ar putea semăna periculos de mult cu prezentul: instabilitate, lipsă de viziune, reforme neterminate.

„Proiect de țară – România 2050”: tinerii fac exercițiul pe care politicienii îl evită de 30 de ani la Forumul Studenților Români de Pretutindeni

De aceea, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a lansat competiția „Proiect de țară – România 2050”, un concurs național prin care tineri și specialiști sunt chemați să imagineze direcțiile strategice ale României pentru următorii 25 de ani. Cele mai bune două proiecte vor fi premiate cu câte 100.000 de lei, dar mai important, vor fi publicate și promovate ca surse de inspirație pentru dezbaterea publică și pentru decidenți.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este o ocazie rară ca vocile tinere să fie puse în centrul unei discuții despre viitor. Mai ales într-un context în care președintele României, Nicușor Dan, a recunoscut: „România nu are un plan de ţară în momentul ăsta. Deşi există bună intenţie în multe zone din administraţia publică, nu vedem o emergenţă de reformă.”

Alte articole

Radiografia unei Românii fără strategie naţională. Necesitatea unui „Proiect de ţară – România 2050”

Studenții de la SNSPA, provocați să propună soluții și să participe la concursul național „Proiect de țară – România 2050”: Vrem o țară mai echitabilă, mai digitalizată și mai sănătoasă

În alte părți ale lumii, aceste planuri există și funcționează. Finlanda are o strategie pe termen lung pentru educație, care a făcut din școlile sale un model global. Coreea de Sud și-a fixat încă din anii ’60 planuri de industrializare pe etape, iar astăzi este unul dintre liderii mondiali în tehnologie. Germania și Franța au politici asumate pentru tranziția energetică până în 2050.

România nu are luxul să improvizeze la nesfârșit. Problemele demografice, presiunea pe sistemul de sănătate, migrația masivă, crizele climatice și tensiunile geopolitice cer soluții care nu pot fi schimbate de la un guvern la altul. Iar cei mai potriviți să gândească aceste soluții sunt tinerii care vor trăi cu rezultatele lor.

Nicuşor Dan, după noi înţepături la adresa lui Bolojan, promite că va fi mai bine în 2026: „România NU are un proiect de ţară. După 2025, vom avea un buget adaptat necesităţilor”

Competiția este deschisă tuturor cetățenilor români, din țară și din diaspora, care au peste 18 ani. Tinerii între 18 și 30 de ani concurează pentru premiul „Viziunea tinerei generații”, iar specialiștii pentru premiul „Viziunea expertului”. Proiectele trebuie să fie documentate, aplicabile și să includă un plan de implementare cu indicatori clari.

„Proiect de țară – România 2050” nu este doar un concurs. Este o invitație de a gândi altfel. De a transforma frustrarea în propuneri și critica în soluții. Este șansa unei generații de a arăta că viziunea pe termen lung nu e un lux, ci o necesitate.

România 2050 va fi exact atât de bună cât de curajoase vor fi ideile pe care le punem pe masă acum. Și poate, pentru prima dată, tinerii au cadrul prin care pot influența cu adevărat direcția țării.