CURS BNR 8 MAI: Leul a atins, astăzi, minimul ultimelor şase luni, atins pe 2 mai 2014 când BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,4340 lei/euro, faţă de o valoare de 4,4331 lei/euro (7 noiembrie 2013)

BNR a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,4352 lei pentru un euro şi 3,1860 lei pentru un dolar.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Preţ carburanţi. Cea mai bună veste pentru şoferi înainte ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate, joi, de băncile autorizate să opereze pe piaţa valutară:

Cursurile valutelor incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor şi aurului în tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile

Leul s-ar putea aprecia în perioada următoare, potrivit analiştilor consultaţi de ECONOMICA.NET, dar nu atât de mult încât BNR să devină nemulţumită de contribuţia cursului la competitivitatea exporturilor.

Moneda naţională nu se va deprecia peste pragul de 4,5 lei/euro, în trimestrul care abia a început şi nici în celelalte, potrivit estimărilor Erste Group Research. Forţa tendinţei de slăbire a leului este limitată nu din cauza puterii acestuia, ci din cauza neîncrederii analiştilor în aprecierea monedei europene.

CNP prognozează un curs mediu de 4,45 lei/euro în 2014, 4,4 lei/euro în 2015 şi 2016 şi 4,37 lei/euro în 2017. Creşterea preţurilor de consum se va situa, în următorii patru ani, în jurul ţintei de inflaţie multianuală anunţată de Banca Naţională a României, de 2,5% plus/minus un punct procentual, potrivit proiecţiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014 – 2017, publicată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Conform raportului SAR, inflaţia va fi ţinută sub control (2,73%), în 2014, iar cursul monedei naţionale se va deprecia foarte puţin, estimarea fiind de 4,58 lei/euro.

Mugur Isărescu: România încheie de rambursat împrumutul de la FMI cu rezerve valutare mai mari

România va termina de rambursat împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional în 2015 cu rezerve valutare mai mari decât în momentul în care a contractat împrumutul şi cu rezerve minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută reduse de la 40% la 18%, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. 

‘Terminăm de rambursat împrumutul cu rezerve mai mari decât atunci când l-am luat şi cu rezerve minime la valută reduse de la 40% la 18%. Cred că este momentul să arătăm aceste cifre care justifică acel împrumut şi arată faptul că programul a funcţionat. Acest lucru ne îndreptăţeşte să avem o îmbunătăţire în continuare a ratingului de ţară şi să vorbim de intrarea într-un nou ciclu de dezvoltare echilibrată şi echilibrantă până în momentul intrării în zona euro’, a explicat Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă. 

El a reamintit discuţiile apărute în perioada contractării creditului de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) privind suma împrumutată, respectiv dacă era sau nu nevoie de 12 miliarde de euro.

‘Acum aş spune că s-a luat cam mult. Atunci am fost pentru o sumă mai mică’, a subliniat guvernatorul BNR. 

Cu toate acestea, Isărescu susţine că valoarea împrumutului de la FMI a fost adecvată, având în vedere că a fost contractat în perioadă de criză, şi a constituit un element descurajant pentru operaţiunile speculative, ajutând România să depăşească acea perioadă economică dificilă.

Guvernatorul BNR a precizat că, la finalul acestui an, România va mai avea de rambursat circa 1,3 miliarde de dolari din împrumutul luat de la FMI, iar în 2015 acesta se va stinge. 

Vor rămâne de achitat împrumuturile de la Uniunea Europeană şi Banca Mondială, care au fost contractate pe termene mai lungi şi care intră în sarcina Ministerului Finanţelor Publice, a adăugat acesta. 

Potrivit şefului BNR, rambursarea împrumuturilor contractate de România cu UE şi BM va începe în acest an, va accelera în 2015, iar în momentul aderării la zona euro, 2019, în cazul în care se menţine respectivul obiectiv, să rămână sume mai mici de plată