CURS BNR: Un nou MAXIM istoric pentru EURO

BNR a afişat o cotaţie de referinţă de 4,6551 lei/euro, faţă de preţul de la începutul săptămânii, de 4,6469 lei.

Moneda americană a câştigat aproape 5 bani, BNR anunţând o referinţă de 3,9650 lei/dolar.

Şi lira sterlină a câştigat teren în faţa monedei naţională, cotaţia BNR pentru 21 noiembrie fiind de 5,2461 lei, faţă de 5,2259 lei, cât a fost luni.

Leul pierde şi în faţa francului elveţian, BNR afişând o cotaţie de referinţă de 3,9960 lei.

Alte articole

Bani noi de la BNR. Cum arată emisiunea lansată la 20 de ani de la denominarea din 2005 FOTO

Risc mare de recesiune în România – Cât va ajunge cursul euro/leu şi ce se va întâmpla cu inflaţia, preţurile locuințelor şi deficitul bugetar în următoarele 12 luni. BNR face anunţul momentului

Luni, BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,6469 lei/euro, 3,9414 lei/dolar, 3,9833 lei/franc elveţian.

Aurul a fost cotat la 163,25 lei/gram, în scădere faţă de şedinţa precedentă.

„Volatilitatea cursului de schimb pe care o vedem astăzi (marţi, n.r.) este foarte mult indusă de zgomot. Este de fapt un zgomot. Vorbim de o depreciere a cursului de schimb cu 1%, în condițiile în care monedele piețelor emergente din țările din jurul nostru, ca să nu mai vorbim de piețele emergente puțin mai emergente decât noi, și vă invit să vă uitați la Turcia, vă invit să vă uitați la Brazilia, nu o să vorbesc de nordul Africii, fluctuează în amplitudini mult mai mari de 1%. Dacă o să ne uităm la prețurile coșului de bunuri și servicii din România, care probabil va atinge, conform afirmațiilor Băncii Centrale de la ultima ședință de politică monetară, o progresie de 3-3,5% pe an undeva în trimestrul I — trimestrul II al anului viitor, dacă nu mă înșel, o să vedem că în acest context vorbim de o depreciere a monedei naționale de 1%. Deci, înainte să publicăm cu litere foarte mari ‘dezastru pe piața de schimb valutar’ și așa mai departe, ar trebui să punem lucrurile în perspectivă. Nu există niciun dezastru pe piața de schimb valutar”, a spus Sergiu Manea, la o conferință organizată de ALB România, potrivit Agerpres.

În ceea ce privește rata de referință a dobânzii, reprezentantul BCR a apreciat că aceasta a avut „o evoluție agresivă”. Astfel, rata de referință a fost de 4%, a coborât la 0,5% și la 1% și s-a crezut că acela este noul „normal”.

ROBOR la trei luni a scăzut la 2,16%, faţă de 2,18%, maximul ultimilor trei ani (30 octombrie 2014). ROBOR la şase luni a scăzut la 2,28%, faţă de 2,29%, recordul ultimilor trei ani. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

La rândul său, președintele Alpha Bank, Sergiu Oprescu, a atras atenția asupra faptului că majorarea ROBOR ar putea duce la descurajarea ritmului de creditare.

„Creșterea dobânzii de bază într-un mediu în care dobânda de bază intră în calculul dobânzii generale pentru creditare este un factor de încetinire a ritmului de creditare. Este indubitabil faptul că o creștere de la un ROBOR de 0,8% la un ROBOR de 2% va duce în mod automat la o calificare a unui nivel mai redus de credit pe persoană și, ca atare, va descuraja, într-o anumită proporție — trebuie văzut în ce proporție—, dar va descuraja într-o anumită proporție ritmul de creditare care se accelerase în ultima perioadă”, a spus Sergiu Oprescu.

Însă, Oprescu a subliniat că „nu este neapărat un lucru negativ aceasta”.

De asemenea, în opinia lui, nici comunicarea din ultima perioadă nu este un lucru negativ, pentru că, atât clienții, cât și întreg mediul de afaceri, conștientizează un risc despre care s-a discutat de ceva timp.