UPDATE Curtea Constituţională a declarat integral neconstituţional protocolul SRI – Parchetul General din 2009 şi parţial neconstituţional protocolul SRI – Parchetul General din 2016.

„Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, pe de-o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum şi de exercitare, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Emilia Ghinescu, acuzată de complicitate într-un dosar de fraudă! ...

Dumitru Buzatu iese din pușcărie. Decizie de ultima oră în ...

Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispoziţiile art. 6 alin (1), art. 7 alin (1) şi art. 9, precum şi de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii SRI”, se arată într-un comunicat CCR.

Curtea Constituţională a stabilit că instanţele de judecată vor evalua doar dosarele aflate în curs de judecată şi vor dispune măsuri corespunzătoare.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate – vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile corespunzătoare”, a decis CCR, potrivit comunicatului de presă.

Articolele declarate neconstituţionale în Protocolul din 2016

Art. 6 alin. 1: „Parchetul comunică, în mod operativ, nu mai târziu de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării la Parchet, modul de valorificare a sesizărilor primite de la Serviciu, cu excepţia cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menţionat, se solicită informaţii suplimentare în legătură cu cauza”.

Art. 7 alin. 1: „La solicitarea Serviciului, Parchetul asigură consultanţă, prin specialiştii proprii, în ce priveşte activităţi care fac obiectul cooperării”.

Art 9: „1) Parchetul pune la dispoziţia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii care, prin natura lor, prezintă interes penrtru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa securităţii naţionale;

2) Parchetul pune la dispoziţia Serviciulu datele şi informaţiile referitoare la implicarea personalului acestuia în pregătirea sau săvârşirea de infracţiuni dacă prin aceaasta nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză”.

________

Decizia a fost amânată de mai multe ori până acum, scrie News.ro. 

La şedinţa din 28 noiembrie Curtea Constituţională a dezbătiut cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor. După audierea părţilor, judecătorii constituţionali au decis amânarea pronunţării având nevoie de timp pentru a delibera.

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională în 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, căruia preşedintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuţiile în aceeaşi zi.

În 24 august, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a publicat, pe pagina sa de Facebook un protocol încheiat între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 7 decembrie 2016. 

A doua zi, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, pe Facebook, că declanşează procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general Augustin Lazăr. În replică, procurorul general afirma că tema protocoalelor ”este falsă” şi că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie.

Deputatul PSD Florin Iordache declara, în 25 septembrie, că protocoalele încheiate de Parchetul General cu SRI sunt inadmisibile, iar Parlamentul se gândeşte foarte clar să sesiseze CCR privind un conflict juridic de natură constituţională. „Prin semnarea acestor protocoale, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a transformat SRI în organ de urmărire penală. Noi analizăm dacă nu este vorba despre un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm Curtea Constituţională”, afirma Florin Iordache.

Mişcarea civică Iniţiativa România a sesizat  Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către Liviu Dragnea a atribuţiilor de Preşedinte al Camerei Deputaţilor către dl Florin Iordache şi sesizării de către acesta a Curţii Constituţionale în legătură existenţa unor protocoale de colaborare între parchete şi SRI, ceea ce, conform organizaţiei, ar putea folosi ca pretext pentru revizuirea sentinţelor sau eliminarea din dosare penale a unor probe.

Opt sesizări de neconstituţionalitate depuse de opoziţie, de preşedintele Iohannis şi într-un caz şi de ICCJ, discutate miercuri de Curtea Constituţională

Curtea Constituţională discută miercuri opt sesizări de neconstituţionalitate depuse de opoziţie, de preşedintele Iohannis şi într-un caz şi de ICCJ, vizând, printre altele, desecretizarea protocoalelor cu SRI, numirea membrilor ASF, organizarea unităţilor economice de stat în regii autonome, legea privind operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Pe ordinea de zi a Curţii se află miercuri obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art.1 alin.(1), (3) şi (4), art.2, art.3 alin.(1), art.4, art.5 şi art.6 din aceasta, obiecţii formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, de un număr de 30 de senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România şi de Preşedintele României.

De asemenea, sunt două sesizări vizând Hotărârea Parlamentului României nr.37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, depuse de USR şui de PNL.

Un alt punct al ordinii de zi este obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, obiecţie formulată de un număr de 60 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

O altă sesizarfe se referă la dispoziţiilor i „art.6 şi art.12 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil şi privind abrogarea art.II alin.(1) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr.22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil”, obiecţie formulată de un număr de 50 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, Grupului parlamentar al Partidului Mişcarea Populară şi deputaţi neafiliaţi.

PNL a sesizat CCR şi în legătură cu neconstituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecţie formulată de un număr de 63 de deputaţi liberali.

O sesizare depusă de şeful statului referitoare la  Legea privind privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.56/2018 pentru completarea Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, este şi ea discutată miercuri de Curte.

Ultumul punct de pe ordinea de zi a plenului CCR este obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, obiecţie formulată de un număr de 92 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi al Uniunii Salvaţi România.