Curtea Constituţională discută pe 19 iunie sesizarea preşedintelui Iohannis asupra modificării Legii privind referendumul

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis pe 18 mai Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care are ca obiect modificarea unor prevederi referitoare la referendumul necesar a fi organizat în cadrul procedurii de revizuire a Constituţiei.

„Deşi a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, la sesizarea parlamentarilor (…), considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului cuprinde, în continuare, dispoziţii neconstituţionale. Astfel, prin conţinutul normativ, dispoziţii ale legii menţionate contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 142 alin. (1), art. 146 lit. a), art. 147 alin. (2) şi alin. (4), art. 150 – art. 152 şi art. 156 din Constituţie”, se arată în sesizarea şefului statului.

Potrivit sesizării, art. 6 alin. (1) din legea criticată introduce în Legea 3/2000 un tip de norme ce nu fac obiectul acestui act normativ. „Legea nr. 3/2000 nu poate include – fără a depăşi obiectul ei de reglementare – în mod exhaustiv norme privitoare la iniţiativa şi procedura de revizuire a Legii fundamentale”, se spune în sesizare.

Totodată, se susţine că prevederile art. unic pct. 1 din lege sunt „neclare, lipsite de previzibilitate, întrucât (…) legiuitorul nu epuizează în conţinutul normativ toate aspectele referitoare la materia enunţată”, se precizează în sesizare.

Alte articole

Klaus Iohannis, alături de Carmen Iohannis la vot. Înainte a mers la slujbă, la biserică

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Circumscrierea regimului juridic al iniţiativei şi procedurii de revizuire la art. 150 şi 151 din Constituţie şi la Legea 3/2000 exclude de la aplicare alte norme incidente, cum ar fi cele ce privesc exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni ori cele din regulamentele parlamentare, se menţionează în document.

În sesizare se mai arată că art. 6 alin. (3) din Legea 3/2000 – art. unic pct. 2 din legea criticată – prevede că „Proiectul legii constituţionale, adoptat de către fiecare Cameră a Parlamentului sau de către Camerele reunite în caz de divergenţă (…), se trimite de îndată Curţii Constituţionale, care procedează potrivit legii. Dacă se constată că iniţiativa legislativă de revizuire depăşeşte limitele revizuirii, aceasta se consideră nefinalizată şi se transmite Parlamentului, procedura urmând a fi reluată”.

Şeful statului atrage atenţia că „nu se poate deduce cu exactitate ce obligaţii revin Parlamentului în această etapă şi care este posibilitatea Curţii Constituţionale de a exercita controlul asupra noii legi de revizuire adoptate de Parlament, în urma reluării procedurii”.

„Legiuitorului îi revine obligaţia ca, indiferent de domeniul în care îşi exercită această competenţă constituţională, să dea dovadă de o atenţie sporită în respectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii”, apreciază preşedintele.

Art. unic pct. 2 din legea criticată, respectiv art. 6 alin. (4) ultima teză din Legea 3/2000 prevăd: „Cetăţenii României sunt chemaţi să-şi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului naţional”.

„Sintagma ‘calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale’ (…) este neconstituţională (…), întrucât permite ca deciziile Curţii Constituţionale prin care se confirmă constituţionalitatea legii de revizuire să producă efecte pentru trecut”, se menţionează în sesizare.

Potrivit documentului, legea de revizuire, odată adoptată de Parlament, se transmite CCR, care are obligaţia să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea acesteia.

„Legiuitorul consideră ca moment de referinţă numai data adoptării legii de revizuire de către Parlament, ignorând atât rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, inclusiv în procedura de revizuire, cât şi momentul de la care deciziile acesteia produc efecte”, consideră preşedintele.

El arată că la art. unic pct. 3 din legea criticată – art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea 3/2000 – se prevede că obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc „potrivit prevederilor prezentei legi, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 151 alin. 3 din Constituţie”.

„Este necesară identificarea distinctă (…) a ce anume constituie obiect al referendumului pentru fiecare revizuire a Constituţiei”, susţine Iohannis.

De asemenea, stabilirea datei referendumului de revizuire a Constituţiei „trebuie lăsată la aprecierea Parlamentului aflat în exerciţiu la momentul fiecărei astfel de iniţiative”, afirmă preşedintele în sesizare.