Sesizarea lui Florin Iordache vine după ce Liviu Dragnea a cerut prin intermediul avocaţilor săi rejudecarea procesului în care a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare în primă instanţă pentru că, susţine liderul PSD, sentinţa ar fi fost dată de un complet nelegal constituit. 

Citeşte şi: Florin Iordache a sesizat CCR pe tema completurilor specializate de la ÎCCJ. Când e primul termen UPDATE

Cristina Tarcea, preşedintele ÎCCJ, susţine în punctul de vedere al instanţei supreme transmis la CCR că Florin Iordache nu avea dreptul să facă această sesizare, singurul îndreptăţit fiind Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi nu un delegat, cum a fost Iordache.

„Atribuţia preşedintelui Camerei Deputaţilor de a sesiza instanţa de contencios constituţional, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţie, constituie o prerogativă care, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 538/2018, publicată în M. Of. nr. 1.076 din 19 decembrie 2018, îl vizează exclusiv pe preşedintele Camerei Deputaţilor, neputând forma obiectul delegării”, a scris Cristina Tarcea.

De asemenea, ea spune că sesizarea nu poate fi admisp, pentru că toate completurile de la ÎCCJ sunt specializate să judece cazuri de corupţie.

„a) Legiuitorul a învestit de drept pe toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie.

b) Învestirea de drept a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie este susţinută şi de dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, care prevăd o facultate, iar nu o obligaţie a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a constitui comptele specializate.

c) Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (deciziile Completului de 5 judecători nr. 233 din 12 decembrie 2013 şi nr. 18 din 30 ianuarie 2014) a confirmat specializarea ope legis a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea în primă instanţă a cauzelor de corupţie.

d) Evoluţia legislativă infirmă interpretarea dată textelor de lege prin punctul de vedere cuprins în sesizare”, se mai arată în punctul de vedere ÎCCJ.