Curtea Constituţională şi Regulamentul Senatului despre înlocuirea preşedintelui instituţiei

Regulamentul Senatului reglementează condiţiile de încetare a calităţii de preşedinte al instituţiei, fără a preciza dacă grupul parlamentar care a cerut schimbarea păstrează postul, însă CC a stabilit, în 2005, că înlocuirea se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar.

RomaniaTV.net
07 nov. 2011, 18:50
Curtea Constituţională şi Regulamentul Senatului despre înlocuirea preşedintelui instituţiei

Calitatea de preşedinte al Senatului încetează, potrivit Regulamentului Senatului, la constituirea noului Parlament, la pierderea drepturilor electorale, în caz de incompatibilitate ori de deces, la demisie din funcţie sau la revocare.

Regulamentul Senatului conţine prevederi suplimentare legate doar de revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului. Aceasta poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, dacă acesta încalcă prevederile Constituţiei, încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune.

De asemenea, revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, o singură dată într-o sesiune. Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.

Preşedintele Senatului căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa, se arată în Regulament. De asemenea, la conducerea şedinţelor, preşedintele Senatului va fi înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.

Propunerea de revocare se prezintă în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobată prin votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia de preşedinte devine vacantă şi, imediat, se organizează alegeri.

Pe perioada vacanţei funcţiei de preşedinte al Senatului, atribuţiile acestuia vor fi îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent. După alegerea unui nou preşedinte al Senatului se renegociază, dacă este cazul, de îndată, repartizarea celorlalte funcţii din Biroul permanent, procedându-se potrivit dispoziţiilor Regulementului, astfel încât noul Birou permanent să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.

Pe de altă parte, potrivit Deciziei 601 din 14 noiembrie 2005 a Curţii Constituţionale, votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.

„Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte, dobândit în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice. În acelaşi sens, Curtea Constituţională reţine că revocarea din funcţie înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu şi asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul permanent şi, în consecinţă, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant. Neobservarea principiului menţionat şi instituirea posibilităţii alegerii unui nou preşedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinţă ca sancţiunea aplicată preşedintelui Senatului, revocat din funcţie, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constituţia României nu permite aplicarea unei asemenea sancţiuni cu caracter colectiv”, se arată în decizia Curţii.

Curtea Constituţională constată, astfel, că articolul din Regulamentul Senatului care prevede revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, pentru încălcarea Constituţiei sau a regulamentelor parlamentare, este neconstituţional, întrucât contravine dispoziţiilor constituţionale privind dreptul fundamental la apărare şi principiul configuraţiei politice în alcătuirea Biroului permanent.

PSD a solicitat oficial, luni, în plenul Senatului, condus de Mircea Geoană, înlocuirea acestuia din funcţie cu senatorul PSD Titus Corlăţean.

Liderul grupului PSD, Ilie Sârbu, a făcut la tribună solicitarea de introducere a acestui punct pe ordinea de zi a plenului de luni.

„Grupul parlamentar al PSD solicită înlocuirea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea Geoană”, a anunţat Sârbu.

El a adăugat că acelaşi grup propune ca acesta să fie „înlocuit” cu senatorul PSD Titus Corlăţean.


loading...