Curtea Militară de Apel confirmă redeschiderea dosarului privind moartea disidentului Gheorghe Ursu

Decizia instanţei este definitivă, scrie Agerpres.

Procurorul general Tiberiu Niţu a adoptat recent o ordonanţă prin care a dispus reînceperea cercetării penale în cazul lui Marin Pîrvulescu, ofiţerul de Securitate care a coordonat ancheta lui Gheorghe Ursu, pentru infracţiunile de crime împotriva umanităţii (art 358, ‘infracţiuni contra păcii şi omenirii’ în vechiul Cod penal).

Decizia lui Niţu a venit după ce Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a stat 17 zile în greva foamei.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu a renunţat la GREVA FOAMEI

Alte articole

ICCJ a admis cererile de revizuire a deciziei prin care torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitaţi

Parchetul ÎCCJ cere revizuirea hotărârii de achitare a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, rejudecarea şi condamnarea lor pentru tratamente neomenoase

Pe 7 noiembrie, imediat după ce a ieşit din greva foamei, Andrei Ursu declara că prin ordonanţa procurorului general se dispune infirmarea soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale asupra ofiţerilor de securitate ‘implicaţi în acţiunea de represiune’ împotriva tatălui său, ‘cu participarea nemijlocită a ofiţerului Pîrvulescu Marin’, pentru infracţiunile de crime împotriva umanităţii.

„Ordonanţa dispune redeschiderea cercetărilor, cu ‘semnificaţia redeschiderii procesului penal’, atât în cazul uciderii tatălui meu, cât şi în toate cauzele din dosarele 1304/P/2008 şi 1043/P/2010, cu numele generic ‘Procesul Comunismului’, în care s-au dat anterior NUP-uri”, sublinia Ursu.

El a menţionat că în ordonanţă sunt amintite elemente din vastul probatoriu care ‘indică faptul că represiunea şi, în final, suprimarea lui Gheorghe Ursu au fost ordonate de organele de securitate şi determinate de motive politice, existând date şi indicii că unul dintre autorii faptelor este ofiţerul de securitate Pîrvulescu Marin’.

Andrei Ursu a spus că această ordonanţă, infirmând rezoluţiile de NUP din dosarele amintite, ‘deschide calea urmăririi penale şi trimiterii în judecată a tuturor celor care se fac vinovaţi de represiunea sistematică – uciderea, torturarea, arestarea abuzivă, folosirea bătăii ca metodă de anchetă, eliminarea din viaţa socială – începând din martie 1945 şi până în decembrie 1989, împotriva tuturor victimelor dictaturii comuniste din România – respectiv a celor care erau consideraţi ‘elemente duşmănoase’ ale acelui ‘regim nelegitim şi criminal’.

Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii ’80, după ce a trimis scrisori către Europa Liberă şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.

Andrei Ursu susţine că Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să-şi denunţe prietenii (printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu), Securitatea a hotărât ‘continuarea cercetărilor sub stare de arest’, ‘urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor’ cu acei prieteni.

Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985.

A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.

Conform mărturiilor aflate în dosar, timp de două luni (până la 17 noiembrie 1985), ofiţerul de securitate Marin Pîrvulescu l-a anchetat şi torturat pe Gheorghe Ursu în arestul Miliţiei din Calea Rahovei (arest aflat în aceeaşi clădire cu Direcţia de Cercetări Penale a Securităţii).

NYTimes laudă autorităţile pentru soluţionarea cazului Ursu. Ponta: Este important să ne cunoaştem trecutul

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col.(r) Udor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col.(r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului, fiecare primind câte 20 de ani de închisoare.

Udor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani, pentru bună purtare.

La rândul său, Marin Pîrvulescu recunoaşte că l-a anchetat pe Gheorghe Ursu când acesta era liber, însă neagă că l-ar fi torturat.

În 2007, fiul lui Gheorghe Ursu a depus o plângere împotriva lui Marin Pîrvulescu, în care cerea procurorilor de la Parchetul Militar să-l cerceteze pentru tortură motivată politic.